Tensiunea arterială

Auzim des despre „tensiune” şi „hipertensiune” şi „hipotensiune”, dar… despre ce este vorba?

Orice fiinţă vie care are inimă are şi „tensiune”. Tensiunea este de fapt presiunea sub care circulă sângele în arborele circulator; este măsurată frecvent de medici deoarece oferă indicii despre activitatea inimii (mai precis, forţa cu care se contractă şi frecvenţa inimii) şi vaselor sanguine (mai bine spus despre calibrul şi elasticitatea acestora).

Cum se măsoară?
Există mai multe dispozitive cu care se poate măsura tensiunea, denumite tensiometre.
Frecvent întâlnite în farmacii sunt însă trei feluri de tensiometre.

 

1. Tensiometrul manual

231Este cel cu manşon şi pompă şi cadran (cândva se găseau cele cu coloană de mercur in loc de cadran; sunt însă scumpe, greu de găsit şi, deşi sunt cele mai exacte, pot fi periculoase datorită mercurului conţinut). Veţi mai avea nevoie şi de un stetoscop.
Necesită oarece dexteritate, ceva cunoștințe de anatomie şi un auz bun.
Este cel pe care îl recomand tuturor pacienţilor; cu ajutorul medicului de familie puteţi învăţa să îl folosiţi.
Este cel mai exact ca valori (sau citiţi corect valorile corecte, sau nu le citiţi deloc!) şi este şi cel mai ieftin!


2.
Tensiometrul digital de braţ
tensiometru bratEste mult mai confortabil, citirea valorilor fiind automatizată.
Nu îl recomand, deoarece valorile pot fi influenţate de poziţia mâinii, de gradul de încărcare a bateriei etc – chiar dacă unii medici folosesc aceste aparate, ele nu sunt recomandate deoarece erorile la măsurarea tensiunii pot fi foarte mari şi practic imposibil de depistat de către o persoană fără temeinice cunoştinţe medicale.
Este mult mai scump (dublu / triplu) faţă de cel manual.

3. Tensiometrul digital pentru încheietura mâinii
820535_Tensiometru-digital-TCM_538213_1351272927Cel mai scump şi cel mai puţin recomandat, deşi pare foarte comod.
Erorile (având aceleaşi cauze ca şi în cazul tensiometrului digital de braţ) sunt nu mari, ci foarte mari.
De regulă preţul este cel mai mare, costând de două până la patru ori mai mult decât cel manual (şi este, de obicei, mai scump decât cel de braţ).

Valorile tensiunii
De fiecare dată sunt notate două valori: maxima (sistolica) şi minima (diastolica). Ce semnificaţie are fiecare?

  • Tensiunea sistolică, adică numărul cel mai mare, este presiunea din artere în momentul în care muşchiul inimii se contractă (contracţia acestuia fiind denumită „sistolă”). Furnizează, deci, informaţii despre forţa cu care se contractă inima.
  • Tensiunea diastolică, adică numărul mai mic, măsoară presiunea din artere în intervalul dintre două bătăi ale inimii (relaxarea acesteia fiind numită, în păsăreasca medicală, „diastolă”). În perioada în care muşchiul inimii se relaxează (iar inima se reumple cu sânge), presiunea arterială oferă informaţii despre starea (elasticitatea şi permeabilitatea) arterelor.

Valorile normale
În mod normal tensiunea sistolică („aia mare”) nu trebuie să fie mai mare de 120 mmHg.
În acelaşi timp, nici tensiunea diastolică („aia mică”) nu trebuie să „sară” de 80 mmHg.
Dacă oricare din ele „iese din grafic” e cazul să vă prezentaţi la medic!

Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea înseamnă creşterea persistentă a oricăreia dintre cele două valori peste valorile normale.
Atenţie, a oricăreia – deci poate creşte doar cea sistolică („aia mare”) sau doar cea diastolică („aia mică”).
Şi nu, nu este cum se spune din popor: creşterea tensiunii nu este normală de la o vârstă încolo!
Trebuie însă iarăşi reţinut că hipertensiunea nu se referă la orice valoare crescută a tensiunii: creşterea tensiunii poate apare la omul sănătos atunci când este fie foarte bucuros, fie foarte supărat; tensiunea creşte în mod normal atunci când se depun eforturi fizice şamd. Din acest moment am precizat că este vorba de creşterea persistentă.
Avem, deci, diferite grade de hipertensiune (vezi tabelul)

10389469_670451813024522_3600760338109754602_n

Hipotensiunea
Este o scădere anormală a tensiunii arteriale sub 100mm / sub 65 mmHg.
Atenţie, anomală deoarece există persoane care au în mod normal tensiunea în jurul valorii de 90/60mmHg fără a fi semn de boală.
Poate apare destul de des la tineri sau vărstnici, când se ridică brusc din poziţia şezând sau culcat, direct în picioare (este motivul pentru care se plâng că au ameţit câteva secunde, apoi îşi revin „de la sine”).
Poate fi un semn important, grav – contactaţi medicul de familie pentru a stabili dacă este sau nu o problemă!

Voi reveni cu un material (sper video, chiar) despre modul de (auto)măsurare corectă a tensiunii arteriale folosind un tensiometru normal! Pe curând!

[articol original]

Răzvan

Medic de familie. Ecografist. Realizator TV. Speaker. Blogger.
Am si eu niște păreri personale si vreau să le împart cu tine, dar am niste conditii: citeste-le, te rog! Dupa care, hai sa discutam: civilizat, te rog!
Verifica lista de servicii si, daca te pot ajuta, contacteaza-ma!

Curriculum vitae - Servicii - Contact

Toate articolele - pagina mea

Retele sociale:
TwitterFacebookLinkedInGoogle PlusYouTube

20 comentarii despre “Tensiunea arterială

Comentează articolul: