Vreau o trimitere!

Da, din păcate aşa văd unii rolul medicului de familie în societate şi în sistemul sanitar.

Primesc de dimineaţă un mesaj:

Buna dimineata Răzvan !
Te rog, am nevoie urgentă de o trimitere la ginecolog. Si vreau să-mi fac setul de analize la sânge, cele gratuite o data pe an. Luni sunt libera si pot veni sa le fac.
Multumesc!

Stau şi filozofez. Trec dincolo de definiţia medicală a termenului urgenţă – e treaba medicului să ştie noţiuni abstracte gen „criterii de urgenţă” etc. Mă uit în DEX Online:

URGÉNȚĂ, urgențe, s. f. Însușirea, caracterul a ceea ce este urgent; situație care necesită o rezolvare urgentă; necesitate de a rezolva imediat o problemă. ◊ Loc. adv. De urgență = imediat, numaidecât, repede, fără întârziere. – Din fr. urgence. Sursa: DEX ’09 (2009)

Stau şi mă întreb: cât este de urgent, dacă poate aştepta de astăzi (adicătelea, joi) până luni? De unde imperiozitatea asta, nevoia asta de a „forţa” mâna medicului? Şi, dincolo de asta, de ce anume consideră pacienta mea că singura mea raţiune de a exista în cabinet este să scriu trimiteri, ca o secretară cuminte?

Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Extras din newsletterul http://politicidesanatate.ro/

Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Extras din newsletterul http://politicidesanatate.ro/

Dragă pacientă, îţi ofer întregul carnet de trimiteri: ia-l, poate ai nevoie de mai multe. Sar peste faptul că eu plătesc acea hârtie pe care tu o doreşti gratuit, dar îţi aduc aminte că ai nevoie pe ea, pe hârtie, pe trimitere, de parafa mea.

Ştii, draga mea, că pentru parafa aceea, pentru tot ceea ce scrie pe ea,  eu am învăţat 6 ani în facultate, apoi încă unul în stagiatură, apoi încă trei în rezidenţiat, apoi înca doi în masterat, apoi încă unul pentru o oarece competenţă? Şi mai ştii, draga mea, câte nopţi n-am dormit pentru că trebuia să muncesc, ca să am bani ca să îmi cumpăr cărţile din care să învăţ? Sau câte zile şi nopţi am petrecut citind, învăţând, studiind?

Ştii că eu port răspunderea pentru acel document? Că nu este doar un post-it pe care notezi numărul de telefon al specialistului, ci un document pentru care port răspundere juridică şi financiară?

Medicul va elibera persoanelor îndreptăţite numai documentele permise de lege şi care atestă realitatea medicală aşa cum rezultă aceasta din datele şi informaţiile pe care medicul le deţine în mod legal ori aşa cum a rezultat ea în urma exercitării profesiei cu privire la persoana respectivă. (Art.34, Codul de deontologie medicală).

Şi mai ştii, draga mea, că  pe acel bilet de trimitere de care ai nevoie „urgentă”trebuie trecut un diagnostic? Fie şi numai pentru asta, cred că ai avea nevoie de un consult – nu de o trimitere. Tu ce zici?

Şi, apropo: cât de urgent este? Sau e urgent doar ca să respecţi programarea făcută la colegul ginecolog? De unde şi până unde este mai important timpul lui decât al meu?

Mă simt mâhnit: credeam că sunt pentru tine medic de familie. Că sunt omul şi medicul în care ai încredere. Constat că vezi în mine doar o secretară, menită să îţi scrie „după dictare” un răvaş menit să deschidă pentru tine portiţa unei gratuităţi sau reduceri la medicul ginecolog. Care e medic important şi nu are timp de pierdut, aşa ca mine.

Răzvan

Medic de familie. Ecografist. Realizator TV. Speaker. Blogger.
Am si eu niște păreri personale si vreau să le împart cu tine, dar am niste conditii: citeste-le, te rog! Dupa care, hai sa discutam: civilizat, te rog!
Verifica lista de servicii si, daca te pot ajuta, contacteaza-ma!

Curriculum vitae - Servicii - Contact

Toate articolele - pagina mea

Retele sociale:
TwitterFacebookLinkedInGoogle PlusYouTube

90 comentarii despre “Vreau o trimitere!

    • Eu, nu.

      Am rămas inițial mut de uimire – credeam că nu ăsta este mesajul pe care îl transmit eu.

      Dar apoi m-am decis să scriu despre asta. Sper doar ca postarea asta să ridice un semn de întrebare celor care îl citesc – și să se reconsidere cândva, cumva rolul medicului de familie…

      Căci el, rolul (sau, dacă vrei, medicul de familie) trebuie reconsiderat.

      Și asta în primul rând de către medicii de familie, care au nevoie să își regăsească stima de sine și mândria de a fi, înainte de toate, medici. Au nevoie să lupte pentru a-și apăra specialitatea, demnitatea profesională, cunoștințele acumulate,statutul de medic.

      De către pacient (= omul deja bolnav), care ghidat atent de CNAS și autorități, crede că medicul de familie nu e „specialist” – deși certificatul său profesional atestă gradul de specialist si/sau primar și a făcut un rezidențiat, ca orice alt medic. Sau că nu este competent (când de fapt este doar sufocat de birocrație).

      Și, mai important, de către omul sănătos – care ar trebui să înțeleagă cât e de important să prevină boala și cât de mult îl poate ajuta medicul de familie în privința asta.

  • Foarte tare răspunsul! Unora trebuie sa le vorbești o limba aparte ca sa învete ce ” satelit” o mai fi si respectul:)

    • Din păcate, oamenii se plâng de medicii de familie care nu au timp și care nu consulta….
      Dar pe de alta parte sunt deranjați și de cei care consulta…

  • Excelent raspuns!Sper ca i l-ai trimis tipei! Adaugare-eu,sa-mi fi trantit una o de-asta,as fi chemat-o sa-i dau dosarul in brate

    • Să spunem că am fost ușor mai diplomat, fiind un schimb de sms-uri. Ideea de bază a fost aceeași.

      Reacția din păcate a fost una impulsivă, gen ‘atunci nu mai am nevoie de nimic’. Din păcate, iacătă un exemplu de cum apar disensiunile dintre tabăra medicilor și tabăra pacienților.

      Ea, pe de o parte, este frustrată pentru ca a fost obișnuită cu un medic de familie slugarnic, mai mult sau mai puțin bine pregătit, dar care reacționa favorabil la ‘vreau o trimitere’ și ‘vreau cutare’. Cutuma a obisnuit-o să primească ce dorește și când dorește – și acum este probabil convinsă că o văduvesc cumva de un drept.

      Pe de altă parte, nici eu nu pot înțelege să mă compromit acceptând rolul pe care mi-l alocă CNAS/sistemul, de scriitor de rețete / birocrat / secrerar(ă).

      Și uite cum, în loc să defilăm cot la cot, medic și pacient, pentru a smulge un sistem mai bun și mai funcțional de la autorități, ne-o „tragem la gioale” unul celuilalt, acumulând frustrări.

      Pentru ca, scriam acum ceva vreme, sistemul da senzația ca omul (asiguratul, pacientul) are doar drepturi, iar medicul are doar obligații…

      „Divide et impera”…

      PS. Nu sunt adeptul lui ‘as fi chemat-o să-i dau dosarul în brațe”, mi se pare agresiv și contraproductiv. Sper ca schimbul de mesaje să o fi făcut să reconsidere relația ei cu medicul de familie. Ceea ce poate însemna fie că își va reconsidera abordarea (și mă va trata ca medic, nu ca secretar/ asistent personal) fie că își va căuta alt medic de familie (și, regretabil dar adevărat, va găsi un coleg care își va accepta umil rolul de secretar personal)…

    • Roxanne Med este cu „încă” dorinţa de salvare – rămânere. Pentru că pe zi ce trece birocraţia e tot mai sufocantă iar oamenii sunt tot mai frustraţi (şi frustrarea lor se varsă pe singurul „reprezentant”, cred ei, al sistemului: medicul de familie).

      Îmi place să cred că încă reuşesc să fac şi medicină, pe lângă birocraţie; îmi place să cred că comunic eficient cu oamenii care îmi acordă încrederea lor.

      Mă frustrează nu lipsa de respect – văd respectul ca fiind ceva mai complex de normele uzuale de politeţe.
      Ci lipsa de comunicare: dacă în răstimpul de când cunosc pe domnişoara respectivă nu am reuşit să transmit clar că îmi doresc să fiu medic cu stetoscop, nu medic cu pixul (de paie, secretar sau cum preferi) înseamnă că, undeva, şi eu am greşit…

    • Si aici in Franta unii colegi „servesc” la cerere,dar pacientul atotstiutor macar are bunul-simt sa vina si sa ceara personal si sa plateasca consultatia (sau,ma rog,cu cardul si plateste statul pt.asistatii sociali)… Nu impun niciodata ceva pacientilor,merg pe colaborare,explicatii si schimb de idei,si cei care procedeaza,pacienti vechi find,precum doamna respectiva,n-au ce cauta in pacientela mea,am o aversiune viscerala fata de orice forma de dictatura,si atitudinea asta exact asta e…Stilul asta il au majoritatea medicilor francezi…Si e extrem de rar sa dai peste un asa caz (poate 1,2 pe an la o medie de 20 pacienti pe zi)…Stiu,eu sunt mai rigida uneori,dar am niste principii de dialog si de respect reciproc la care nu pot sa renunt…Oricum,te admir enorm ca ai puterea te zbati sa salvezi sistemul romanesc de ingrijiri primare!!!

    • Mulţumesc, dar nu e cazul de felicitări…
      E tristă şi regretabilă postura.
      Regretabil că dom’şoara a ajuns (ajutată, e drept, de alţii) să gândească aşa.
      E trist că trebuie să iau poziţie faţă de asta – sugerând, pentru unii, prin asta, ostilitate îndreptată contra pacientului… :/

  • Cu siguranta,o asemenea pacienta n-a inteles si nu va intelege sensul mesajului tau.Din pacate.Insa tu i-ai dat un raspuns demn si corect.Ce bine ar fi daca intre colegii nostri ar fi macar 30% ca tine.Oricum,e o speranta ca generatia urmatoare are medici ca tine.Succes!

  • Îmi pare rău ,nimeni nu contestă studiile dumneavoastră sau a altor medici de familie, însă eu personal decât să stau o zi întreagă ca sa ma consulte medicul de familie, chiar dacă am programare și după care să mai lipsesc încă o zi de la munca pentru a merge la medicul specialist unde oricum voi plăti toate cele, chiar dacă plătesc contribuțiile…mai bine merg direct la o clinica privată….nu mă înțelegeți greșit eu o respect pe doamna doctor de familie, însă nu-mi permite timpul sa mai merg și la dânsa….

    • Și dacă medicul dvs de familie reușește să își respecte programările și nu este nevoie să vă trimită mai departe, pentru că vă poate diagnostica și trata?

      Mi se pare curios (a se citi revoltător) că nimeni, niciodată nu ia în considerare posibilitatea ca medicul de familie să rezolve problema…

      Oare pentru că un consult la medicul de familie este gratuit, iar unul la o „clinică privată” este costisitor?

      Ați omis scopul articolului…
      Sau am eșuat eu în a-l transmite clar…

      PS. Vreți sa spuneți „medicul specialist în medicina de familie” și „medicul de o altă specialitate”, presupun, nu?

    • Deci, extrapolati ca orice alt medic de familie nu respectă programările…. Și trageți concluzii legate de cum ar trebui sa se descurce lucrurile? 🙂

    • Dacă medicul meu de familie ar respecta programarile,credeti-ma ca nu aș mai merge în altă parte, deoarece este un medic extraordinar și am mai multă încredere în dânsa care mă cunoaște de mică decat în oricare alt medic….

      • Razvane, articolul e TRAZNET! Eu am mai spus ca si pediploma noastra scrie medic SPECIALIST !
        Pentru Alexandra Mihele :in alta ordine, guvernantii incearca sa induca in constientul pacientilor ca suntem un rau si nu neaparat necesar si asta pentru a-i indruma spre clinicile particulare care sunt ridicate in slavi(vezi reclamele de la televiziuni) pentru a nu cheltui bani din bugetul CAS care astfel poate fi deturnat.
        Medicul specialist este un grad indiferent de specializare ,sau e greu de inteles?!?

    • Şi, în plus, fără a insinua nimic rău voitor…. dacă doriţi punctualitate ŞI competenţă, dar medicul vă oferă DOAR competenţă, puteţi schimba medicul.

      Înţeleg un decalaj de câteva minute… Hai, jumătate de oră, maxim o oră: pot exista unele urgenţe sau situaţii aparte… dar în niciun caz nu este normal să devină regulă întârzierea….

  • Dragul meu, in UK medicul de familie consulta /discuta cu pacientul si decide daca e de trimis mai departe sau ii da tratament . Raspunsul tau elaborat e foarte frumos si elegant, dar un simplu ‘nu se poate, veniti luni la cabinet sa va vad’ era la fel de profesionist si civilizat. Esti un medic minunat , nu registratoare! Si pacientii trebuie educati daca vrem un sistem medical functional. Si te pup!

    • Ileana, multumesc de vorbele calde, şi te contra-pup, pe tine şi pe copii.
      Dar, ştii bine: îmi place ca omul să înţeleagă ce, când, unde, cum şi de ce greşeşte. Nu îmi place să impun adevărul meu cu forcepsul.

  • Deci daca a venit vremea pentru consultul ginecologic periodic, imi trebuie consult mai intai de la medicul de familie? Si il face intravaginal sau cum? Pe bune? Daca sistemul imi cere trimitere de la MF pentru orice consult sau investigatie, cu ce sunt eu de vina ca MF-ul se simte subestimat?

    • Cine stabilește dacă „a venit vremea”? O căutare pe google? Sau poate medicul ginecolog? Dacă medicul ginecolog decide asta înainte de consultul medicului de familie presupun ca își asumă că acordă consultul gratuit şi suportă analizele din bugetul propriu, nu? Pentru că nu punem căruța înaintea boilor….

      Sau, alta idee…. De ce nu îl face medicul de familie, consultul ăla?… Că poate o fi capabil să spună dacă e ceva în neregulă sau nu.

      Pentru trimitere trebuie un diagnostic. Ce diagnostic poate pune MF fără consult? Ah, sunteți sănătoasă? Dar, dacă sunteți sănătoasă, de ce vă trebuie trimitere?

      Sau insinuați cumva că MF nu știe nici să facă diferența între omul sănătos și cel bolnav?

      Indignarea dvs v-ar prinde mai bine îndreptată contra CNAS, nu contra medicului de familie care vrea să își facă treaba! Verificați prin alte țări cine face controalele de prevenție. Cine face consultul ginecologic anual de control. Că tot vrem un sistem sanitar performant.

      Întrebați apoi vă rog la CNAS care sunt controalele preventive pentru care este plătit medicul de familie. Care sunt serviciile preventive pentru care este plătit acesta. Și, dacă tot sunteți acolo, întrebați și cu cât. Asta, ca să nu aveți senzația că vreau să iau ginecologului pâinea de la gură.

      Când solicitaţi timpul şi resursele a doi medici pentru un control banal e ca și cum ați chema un inginer electrician care să cheme un electrician ca să vă schimbe un bec ars la lustra de pe hol. Cu siguranță, nu ați plăti doi oameni pentru ceva atât de simplu, nu?
      De ce atunci ar trebui CNAS sa plătească doi oameni?

      Cu banii irosiți de CNAS pentru controlul făcut de ginecolog când ar putea fi rezolvat totul de MF, părinții dvs (sau ai altcuiva) și-ar putea lua gratuit medicamentele de tensiune… Sau un alt om, suferind, ar mai „prinde” fonduri pentru a nu plăti analizele care să permită diagnosticul la timp…

      Ah, parca nu mai este doar o problemă de subestimare şi orgoliu când discutăm aşa, nu?
      Ştiu, nu v-aţi gândit. În fond, e doar un petec de hârtie. Nu are nicio valoare, dacă nu îl plătiţi direct, dacă nu vedeţi banii ieşind din portofel.

      Cu ce sunteţi dvs. de vină? Vina dvs. este că nu cunoaşteţi exact ce se întâmplă cu banii dvs., că nu cereţi socoteală statului pentru felul în care îi cheltuie. Dacă CNAS ar dispune ca eu, medicul de familie, să dispun de arsenalul de investigaţii care să permită prevenţia reală, aţi câştiga dvs. timp (mă mir, de ce nu vă irită că „pierdeţi” timp mergând la medicul de familie, doar timpul dvs. costă bani, nu?) iar CNAS nu ar mai plăti de două ori doi medici ca să facă treaba unuia singur…

    • Daniela Ezeanu

      on

      Medicul de familie are competența de a acorda consultații pentru orice boala si,da,daca este cazul poate efectua si consult ginecologic care necesita si control intravaginal.Poate nu stiți ca in cadrul programului național de screening al cancerului de col uterin exista si medici de familie care recolteaza probe,prin manevre intravaginale.

  • Din păcate în Rou se discuta cazurile particulare cu tenta de generalizare. Astfel se ascunde realitatea. Din cele constatate pot spune ca, din păcate, multi MF

  • CONTINUARE: …mulți MF se limitează la a da rețete și trimiteri la medicii specialiști. Nu se implica în a consulta pacienții. Dacă eu spun MF ca mă dor picioarele acesta îmi va da trimitere la medicului reumatolog. Cândva medicii generaliști , medicii foarte buni, erau extrem de apreciați. În speță mai degrabă unii MF ghidează pacienții către MS.

    • Atenție, picați în capcana întinsă voit de guvernanți în ultimii câțiva ani buni: și MF este medic specialist. Este falsa distincția „întâmplătoare” făcută de guvernanți în declarațiile de presă: în fapt, legea diferențiază intre medicul specialist de medicina familiei și medicii de alte specialități.

      Sunt medic specialist de medicina familiei, am făcut rezidențiat pe specialitatea medicina familiei și am luat un examen unic la nivel național ca să dobândesc titlul de medic specialist.

      Iar medicul generalist este, în prezent, absolventul de 6 ani de facultate, fără pregătire în rezidențiat.

  • De multa vreme m-am întrebat de ce MF se mulțumesc cu rolul de scriptolog, de scriitor de rețete. Din păcate , de multe ori, sunt persoane dispuse sa dea vina pe alții, pe sistem, decât sa observe adevăratele cauze.

    • Din păcate mulți MF se compromit profesional, acceptând și dând curs dorințelor pacientului, oricât ar fi de deplasate, din dorința de a păstra pe lista de capitație pacientul. Este, dacă vreți, doza de prostituție profesională pe care și-o asumă unii colegi,uitând ca sunt medici și asumându-și rolul de scriptolog / birocrat / secretară care le-a fost acordat de CNAS (sistem).

      Pornind de la declarațiile iresponsabile de presa (știți plăcile: medicii fură, iau șpagă, sunt corupți, falsifica rețete, etc) pacientul, omul de rând este deja dezinformat. Ajunge sa creadă ca toți sunt hoți (nu doar cei câțiva de la jurnalul de ora 5). Ajunge sa creadă declarația de presă (care nu are valoare în tribunal) în detrimentul unei legi (pe baza căreia este judecat MF) si crede ca MF este rău intenționat când refuză chestii.

      Și asa ajunge omul să (des)considere MF și să fie năucit (nu exagerez) când MF poate, este capabil și dorește să consulte.

  • Cristina

    on

    Am citit din intamplare aceasta postare. Va inteleg nemultumirea, dar…nu am cum sa nu comentez. Am un medic de familie pe care nu l-am vazut in viata mea in picioare. Ma credeti? Nu stiu daca poate sta biped. Ma primeste in cabinet….completeaza niste date in calculator, imi da trimiteri si gata. A….ii dau plicul si plec. De multe ori astept o reactie, ceva. O intrebare despre starea de sanatate. NIMIC. Ce astept de la ea: sa- mi zica macar o data: dna, aveti peste 35 de ani si trebuie sa faceti anual urmatoarele teste/analize. Trebuie sa faceti mamografie, papanicolau etc. Nici o reactie, desi e medicul meu de vreo 10 ani. Ce ar trebui sa fac?

    • Cu părere de rău, dar… este medicul dvs. de familie: dvs. l-aţi ales.
      Este dreptul dvs. să alegeţi medicul de familie.
      E dreptul dvs. să fiţi nemulţumită.
      E dreptul dvs. să schimbaţi medicul de familie, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la ultima schimbare.

      Ah, şi încă ceva: de ce oferiţi acel plic?
      Dacă nu primiţi asistenţa medicală (deşi ce descrieţi nu este asistenţă medicală) fără plic, reclamaţi medicul (la Colegiul Medicilor, pentru că nu este deontologic, şi la poliţie – pentru că este primire/solicitare de bunuri necuvenite).
      Oferind acel plic faceţi numai rău:

      • medicul crede că sunteţi mulţumită de prestaţia sa: încurajaţi acel comportament;
      • ajutaţi medicul respectiv să „reziste” pe piaţă / într-un mediu concurenţial, în detrimentul celor care nu percep plicuri şi plătesc impozite pentru fiecare leu primit (pe chitanţă/factură)
      • Aveţi de ales: numai de dvs. depinde!
        Eu, personal, dacă merg la un restaurant şi nu îmi place cum am fost servit, nu las bacşiş. Iar dacă mâncarea primită nu este cea comandată, nici măcar nu o plătesc.
        Şi medicul de familie este tot un prestator de servicii: fără bacşiş (plicul) şi fără a fi plătit pentru serviciile prestate (prin schimbarea sa cu altul mai competent) va fi forţat fie să presteze servicii de calitate corespunzătoare (să devină medic bun, adicătelea), fie să părăsească piaţa, făcând loc altora mai competenţi.

        În ultimă instanţă, cât timp continuaţi să încurajaţi acest tratament, veţi fi tratată aşa.
        Pe de altă parte, poate explicaţi şi pacientei mele cât de „ghinionistă” este că are un medic care vrea să facă treabă, nu secretariat. Şi care nu i-a pretins (sau acceptat) vreodată vreun plic.

      • Florentina

        on

        Felicitări domnul Razvan . Sunteti o persoana demna de urmat . Noi din pacate nu ne cunoaștem drepturile si ne lasam manipulati de mass media si de sistem .

        • Mulţumesc, dar… nu ştiu dacă sunt chiar eu bun de model. Nu mă văd deloc în ipostaza asta! 🙂
          Îmi place să sper însă că pot ridica un semn de întrebare. Ca pot ajuta pe cei din jur măcar sa se informeze şi să ia decizii corecte, informate.

          PS: Dacă vei găsi motive suficiente ca să revii pe blogul meu, m-aş bucura să îmi spui Răzvan: nu m-am simţit niciodată „domn” 🙂

    • Cristina@ de ce dai plicul? In multe tari (poate nu stii ca cel care da mita este mai aspru pedepsit decat cel care primeste) si sunt de acord! Nu plicul ne trebuie noua medicilor ci un SALARIU decent,conform cu pregatirea noastra.

  • Buna seara domnul doctor! Sincer… m-a indispus foarte mult articolul dvs…chiar m-a revoltat un pic.imi vine sa scriu un roman, desi nu m am priceput niciodata la compuneri macar. Recunosc ca nu sunt un om cu cea mai aleasa educatie, sunt foarte impulsiva si nici nu am capacitatea de a intelege anumite lucruri subintelese.

    Datorita calitatilor de mai sus nu inteleg care este supararea, frustarea sau sentimentul urat pe care l ati avut atat de mare…

    de ce pacientii nu au dreptul sa considere ei, in primul rand, o problema personala ca fiind urgenta? problemele ginecologice care apar de obicei in mod foarte inopinant sunt foarte deranjante si, de obicei multe dintre ele grave. nu vreau sa aduc in discutie si problema costurilor consultatiilor fara bilet de trimitere.

    in plus, personal, mi-am dorit de foarte multe ori sa fac analizele acelea gratuite anual pentru ca stiu ca nu am o sanatate de fier dar nu am avut niciodata curajul sa cer acest drept tocmai pentru a nu ma lovi de aceste reactii, care sunt foarte suparatoare si pentru oamenii astia mai fara scoala. consider ca acest lucru ar trebui oferit de doctorii de familie fara ca oamenii sa se milogeasca cu frica sa beneficieze de dreptul lor.

    legat de studiile pe care doctorii le fac, inclusiv dvs, din pacate … in ultimul timp, nu mai suna ca o mandrie, ci mai degraba ca scoatere de ochi fata de noi incapabilii de a face atatia ani de facultate. desi anii astia nu inseamna ca toti doctorii sunt atat de competenti (de coportament nici nu se pune vorba, ca nu stiu daca in timpul facultatii se invata si despre conduita fata de pacienti).

    problema asta ar putea fi intrepretata atunci cand ai, intradevar un pacient, face lucrul acesta ff des, dar din articol nu reiese acest lucru…

    nu o sa ma apuc acum sa scriu despre comportamentul majoritatii doctorilor pe care i am intalnit (in proportie de 97% identic… ) insa chiar cred ca pacientii sunt cel mai mult nerespectati si privati de dreptul la informatie in primul rand… ca sa nu mai zicem de dreptul la sanatate, la serviciile gratuite, pentru care credeti-ma ca si noua pacientilor ni se opreste cat ne am face analize la privat… si alte drepturi pe care majoritatea doctorilor nici nu le stiu …

    sunt multe de spus dar este nimic jignitor si exagerat in mesajul pacientei dvs ..
    pacat..

    • Bună…dimineaţa! 🙂

      Dacă vei avea răbdarea să reciteşti, vei înţelege că pacienta mi-a scris mesajul cu „vreau urgent” joi… dar avea liber abia luni ca să vină să ia biletul…. Ori, zău dacă înţeleg, ce era aşa urgenţă de joi până luni?

      Pentru mine, ca medic, care la un moment dat am lucrat ceva vreme pe o secţie de terapie intensivă/cardiologie, urgenţa este cu totul altceva. Urgenţa medicală este cea pentru care ambulanţa are voie să traverseze intersecţia pe roşu, este situaţia care pune o viaţă în pericol – nu un disconfort personal care, oricât de neplăcut ar fi, nu pune viaţa în pericol. Şi care este „urgent” de joi pe luni.

      Reacţia mea este dată de faptul că omul nu ar trebui să vină la mine, medic – repet, MEDIC – pentru o trimitere. Pentru că nu este stipulată nicăieri, dar nicăieri obligaţia mea de a emite trimiteri, ci doar datoria mea de a consulta. Rolul meu, ca medic de familie, în sistemul de sănătate este să consult şi rezolv problemele de sănătate apărute la pacienţii mei la nivelul cabinetului meu, cu un minimum de resurse. Să opresc „exodul” de pacienţi către spitale – pentru că internarea în cadrul unui spital presupune costuri incomparabil mai mari, şi are mult mai mult sens diagnosticarea la nivel de cabinet de medic de familie.

      Nu îmi imputaţi, însă, mie comportamentul altor colegi ai mei de profesie. Am încurajat de fiecare dată responsabilitatea personală, prevenţia, analizele făcute preventiv şi atenţia faţă de sănătatea proprie – pentru că este mult mai uşor să previi decât să tratezi. Protestul meu este fix pentru lipsa de respect a acelui „am nevoie urgentă de o trimitere la ginecolog” – în loc de care ar fi trebuit să fie un „am nevoie de un consult”. Remarcaţi, vă rog, că mesajul începe cu „Bună Răzvan” şi nu „Bună dimineaţa stimate domnule doctor”: tocmai pentru că mă dezic de relaţia tradiţională medic-pacient promovată din păcate de mulţi din colegii mei de breaslă – motiv pentru care sunteţi, probabil, singura persoană care mi se adresează formal pe blog (şi vă răspund ca atare din politeţe, oricât de inconfortabil mă simt să fac asta).

      Înainte de a-mi povesti că pacienţii sunt neinformaţi, vă reamintesc că între primele articole postate pe blogul meu a fost unul legat de drepturile şi obligaţiile pacienţilor.

      Încercaţi, aşadar, să deduceţi din acest articol că sunt doar un om care doreşte să discute cu pacientul, să folosească cunoştinţele acumulate cu greu şi sacrificii în mulţi ani de zile pentru a pune un diagnostic corect şi pentru a-şi face treaba. Care treabă, contrar celor crezute de dvs. şi o parte din populaţie, nu este să scriu trimiteri la ordinul dvs. pacientului, nici să fac concedii sau reţete la ordinul „specialistului” (a se citi medicului de altă specialitate, care îmi este, de fapt, egal ca pregătire şi drepturi) şi nici să iau plicuri de la dvs. (cum onor guvernanţii tind să legifereze ca să îşi ascundă incompetenţa de a asigura prin căi legale venituri decente personalului medical).

      Rolul meu este, ca al oricărui alt medic, să consult, să pun un diagnostic şi să recomand un tratament. Aşa că da, totul este jignitor şi exagerat în mesajul pacientei mele; este în afara legii orice tentativă de a îmi influenţa decizia medicală:

      „Medicul este dator să stăruie și să-și apere independența sa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale, de rațiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ.” Codul de Deontologie Medicala al Colegiului Medicilor din România, Art.6. Independența profesională.

  • Mesajul postat pe pagina de Facebook de un (fost) coleg de breaslă:

    Felicitări pentru „punctul pe I” pus în articolul cu solicitarea telefonică a trimiterii. Am fost medic de familie până acum 1 an; unul din motivele care m-au făcut să renunţ a fost şi acest aspect, al sentimentului de desconsiderare resimţit cu ocazia acestor „vreau şi eu o trimitere”; dar nu e vina pacienţilor, ci a întregului proces legat de „reforma” noastră medicală care, declarativ, pune M.F. pe podium, dar tehnic l-a transformat în scribălău plătit pe orice alte criterii în afara celor clinice / de eficacitate / eficienţă.
    Cunosc o grămadă de MF care, cu o asistentă pricepută la cabinet, stau la serviciu 1-2 ore: ce mare facultate trebuie să dai copy/paste la Rp lunară sau să faci o trimitere LA CERERE? Nu ştie nimenea că e LA CERERE… totul e să nu gherlească asistenta prea tare specialitatea… codurile la dg. de trimitere… nu controlează nimeni concordanţa lor cu dg. pus de specialist…
    Tuş să fie! Că parafe facem 2-3…să fie acolo, să avem ce lăsa…
    Da, e o formă de prostituţie profesională, iar unul din efecte e modul cum e văzut după aia M.F. de către pacienţi (oricum ei sunt „europeni care au drepturi”… Tte fac şi de kko dacă nu onorezi comanda, te ameninţă că divorţează şi mori de foame fără ei pe listă…).
    Succes în activitatea profesională şi nu vă abandonaţi principiile moral-profesionale de dragul „capitaţiei”… Poate se vor schimba lucrurile!

    Scris de Misu Raileanu în ziua de  Vineri, 9 octombrie 2015

    Răspunsul meu:
    Mulţumesc de încurajare şi apreciere şi urări.
    Tocmai, pentru că înţeleg acest proces prin care MF ajunge să fie prost văzut de pacient din motive care nu sunt imputabile nici lui, MF, dar nici pacientului, am ales să povestesc public episodul şi sentimentele mele vizavi de asta.

    Pe de alta parte, dacă vrem normalitate, trebuie multă verticalitate: din partea noastră, a MF şi multă susţinere din partea pacienţilor.
    Şi aici, mă tem că risc să devin Don Quijote în Utopia… 🙁

  • 1.Trimiterea trebuie sa se faca dupa un prealabil consult.
    2 Ca sa Faci o trimitere trebuie sa consemnezi consultatia in fiasa, registru,laptop
    3.Trimiterea reprezinta bani pe care ii economiseste pacientul pntreu ca fara ea plateste consultatia la „specialist”
    4. E o nesimtire sa te programezi la spital cu 2-3 luni inainte si sa te prezinti la MF cu o zi inainte in urgenta sa ceri formularul.

    TREBUIE urgent semnate contracte intre casele de asigurari si pacient pentru ca pacientul sa-si citeasca drepturile legale.

  • Maria

    on

    Sa zicem ca simt ca am o problema. Pe care asa o simt eu, pentru ca aici e vorba despre corpul meu. Si daca problema e ginecologica, as vrea, desigur, sa merg la medicul specialist. Cu tot respectul, dar cred ca de-aia s-au inventat rezidentiatele pe specialitati, ca fiecare sa invete mai mult dintr-o parte care i-a placut (sau, dupa caz pe care si unde a gasit-o … ) si de aici si dorinta pacientilor de a merge tinta la doctorul care, conform pregatirii, prezinta cele mai multe sanse sa-i faca bine.
    Sa presupunem ca mai sunt si a naibii de pudica si de conservatoare si ca n-am chef sa-mi arat toate alea decat medicului cu care sunt eu obisnuita (daca n-ati auzit, aflati ca prin Europa a inceput sa se faca oaresce caz despre maltratarea din timpul consultului ginecologic). Asa ca nu o sa accept ca datorita orgoliului dvs. pe care il gasesc exacerbat sa ma supun unui consult suplimentar, doar pentru ca dvs v-ati simti altfel lezat in amorul propriu… Daca v-as fi pacienta, v-as evita si as merge direct la o consultatie platita pentru ca din modul in care puneti problema, imi dau seama ca dvs. considerati ca va pricepeti la toate, atitudine foarte periculoasa in toate domeniile, dar mai ales in medicina. (Atunci la ce mai sunt buni ceilalti ?! ) Eu nu zic ca medicul de familie trebuie sa fie neaparat doar un scrib (desi sistemul v-a cam transformat in asa ceva) pentru ca asta o poate face si orice absolvent de opt clase. Sunteti o veriga fara de care nu se poate accede la asistenta medicala pretins gratuita si de care este indiscutabil nevoie dar ar fi de dorit sa nu va arogati prea multe merite in celelalte discipline. Cu siguranta nu v-ar conveni nici ca ai dvs. colegi sa va incalce autoritatea.

    • Răspunsul dvs. trădează rolul care v-a fost alocat / desemnat de onor guvernanţi, jurnalişti ş.a.m.d. Indiferent ce consideraţi dvs., pe titlul în baza căruia profesez legal în ţara asta şi oriunde în UE scrie că sunt medic SPECIALIST de medicina familiei.

      Un control ginecologic este, vă asigur, pe lista de competenţe standard ale oricărui medic de familie care este pregătit. Dacă nu mă credeţi, verificaţi vă rog pe pagina Ministerului Sănătăţii care este tematica grosieră pentru obţinerea titlului de medic specialist în medicina familiei (o puteţi accesa aici, în format PDF).

      Ceea ce nu înţelegeţi dvs. – voit sau indus de alţii – este că medicul de familie este un om care este pregătit tocmai ca să preia o serie de sarcini care ar aglomera altminteri spitalele.

      Patul care este blocat de dvs. care vreţi să faceţi controlul ginecologic de rutină (perfect fezabil într-un cabinet de medicină de familie) văduveşte, poate, o tânără viitoare mamă de şansa la viaţă a ei şi a copilului ei: nu poate fi internată la timp sau nu poate fi consultată pentru că dvs. vreţi, din orgoliu (sau dezinformare sau, şi mai jenant, din pudoare) să aflaţi că sunteţi sănătoasă de la un ginecolog şi nu de la medicul de familie.

      Medicul de familie este acolo, în sistem, pentru că trebuie să vă consulte. Şi, dacă suferinţa dvs. este mai presus de abilităţile sau competenţele sau posibilităţile sale de diagnostic şi/sau tratament, vă trimite medicului specialist. Dar, atenţie: medicul stabileşte când este sau nu cazul să acorde trimiterea, nu dvs. – pentru că nu dvs. purtaţi răspunderea actului medical. Iar trimiterea către un medic de altă specialitate este un act medical, indiferent ce consideraţi dvs.

      Consultul suplimentar este cel efectuat de medicul ginecolog, în exemplul ăsta – nu cel efectuat de medicul de familie.
      Iar rolul meu nu este nici pe departe să vă asigur accesul la asistenţa medicală furnizată de medicul ginecolog pentru că aşa doriţi dvs. – ci să vă acord asistenţă medicală, EU.

      Înainte de a mă acuza pe mine că mă pricep la toate, vă rog să vă întrebaţi în cazul în care veţi avea, poate, cândva, un glaucom (oftalmolog, nu?), o hipertensiune (cardiolog, nu?), însărcinată fiind (ginecolog, evident) si o urticarie (dermatolog, nu?) şi veţi ameţi (ORL-ist, desigur) cine va armoniza tratamentele recomandate de toţi aceşti specialişti? Şi cine vă va acorda, credeţi, 5 trimiteri?

      Înainte de a pune problema presupusei încălcări a presupusei mele autorităţi de către colegii mei de alte specialităţi, întrebaţi-vă dacă nu cumva o încălcați dvs. când decideţi, fără vreo iotă de pregătire medicală, că „doctorul care, conform pregatirii, prezinta cele mai multe sanse sa (…) faca bine” este cine doriţi dvs.

      Aveţi dreptul să vă schimbaţi medicul de familie la 6 luni.
      Aveţi dreptul să achitaţi consultaţia, dacă doriţi să fiţi consultată de ginecolog fără a fi consultată de medicul de familie.
      Aveţi toate şansele să găsiţi un medic de familie care, din dorinţa de a vă păstra pe listă, este dispus să facă orice concesie.

      Vă recomand scurte lecturi obligatorii, care ţin de drepturile şi obligaţiile dvs. pe site-ul CNAS: (1) rezumat şi (2) in extenso.
      Veţi observa acolo ceva ce nu vă va conveni: acolo unde se menţionează de trimitere de către medicul de familie, se menţionează de fiecare dată:

      bilet de trimitere pentru consultaţie la medicul de specialitate din ambulator sau pentru internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie;

      se acordă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul de familie.

      Pe care norme şi competenţe, îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar nu dvs. le cunoaşteţi.

      În încheiere, un singur lucru: dacă nu aveţi încredere în abilităţile şi competenţele mele, nu sunt medicul pe care îl căutaţi.
      Ceea ce este un motiv suficient ca să consider compromisă orice posibilitate de colaborare între noi şi, conform principiilor mele şi deontologiei profesionale, este un motiv pentru a vă recomanda să solicitaţi şi găsiţi un alt medic de familie.

      Cu stimă,
      un medic prea nespecialist şi incompetent pentru dvs.

    • Catalina

      on

      Uite de-aia prefer sa merg la cabinet particular si sa platesc consultatia, ca sa nu ma izbesc de astfel de pretentii ale medicilor de familie (Consultatie ginecologica facuta de medicul de familie ar fi culmea culmilor!!!) Pretentii care sunt foarte periculoase, asa cum zici si tu, Maria. Medicul de familie al parintilor mei te trateaza de orice, dar te trateaza prost si pe termen lung. Si daca cumva ii spui ca vrei sa te vada un specialist, iti spune, „Pai ce, nu pot sa te tratez eu? De ce sa mergi la specialist?”. Pentru ca se confrunta cu situatii din specialitatea lui mai mult decat tine, de-aia vreau sa merg la el. Medic care s-a pretins specialist in cardiologie si care a dat tratament pentru hipertensiune tatalui meu mult timp, tratament inadecvat afectiunilor lui, care ghiciti pe cine a costat? Pe pacient evident, ca avea ameteli, tensiune mare si multe alte probleme care i-au afectat calitatea vietii (are si diabet).
      Si ca sa fie treaba, treaba, cand a ajuns, din nevoia de a face o operatie, la un cardiolog (ca trebuia sa fie evaluat de un cardiolog – din Bucuresti, daca va intrebati unde), acesta i-a lasat o parte din medicamentele prescrise de domnul doctor de familie si i-a mai adaugat ceva pe lista, dar ghiciti ce!!! lista de medicamente nu era cea adecvata pacientului nici de data asta. Ca domnul specialist nu si-a facut treaba, ci s-a multumit sa faca o verificare si sa dea un tratament ca sa fie. Si cand pacientul a avut probleme serioase (puls foarte mic) l-am sunat sa il intreb cum sa procedez si, m-a intrebat ce tratament ia si cand i-am spus, replica a fost,”pai eu nu dau medicamentul x”?!! Serios, de-aia cand il vazuse pentru operatia si dupa aceea, de-a lungul timpului, ii lasese o parte din tratamentul dat de medicul de familie, sa nu se deranjeze prea mult, Asadar, merg la un alt spital cu pacientul de urgenta (avea un puls foarte mic), (intre timp tot ametea, fusese internat de mai multe ori pentru diverse evaluari ale diverselor probleme de sanatate pe care le avea) se interneaza la sectia de cardiologie a unui spital din Bucuresti si Slava Domnului, gaseste un medic care ii identifica toate problemele de tip cardiologic (dupa mai multe investigatii) si oferindu-i un tratament adecvat care nu avea nicio legatura cu ce luase inainte, timp de multi, multi ani. Iar acum se simte foarte bine, daca va intrebati, dar dupa mult timp si mult timp pierdut prin spitale.
      Iar din experienta mea personala, nu mai iau de bun ce zice un medic pana nu verific ce zic si altii. Asta pentru ca m-am confruntat cu un diagnostic pus total aiurea de catre un medic specialist de la un spital de specialitate din Bucuresti si care nu stia nici macar sa interpreteze un test de spirometrie total eronat facut de o asistenta care nu stia sa foloseasca aparatul setat in limba engleza si care ma intreba pe mine ce semnifica x si y de pe display-ul aparatului. Ma intreb cati oameni a nenorocit cu diagnosticuri puse total aiurea si tratamente la fel de nepotrivite. M-am tot plimbat prin spitale pentru problemele de sanatate ale tatalui meu si am vazut atat de multe lucruri, incat ceea ce ati scris aici nu ajunge nici pe departe la nivelul realitatilor existente in sistemul medical din Romania.

      Asa ca domnilor, Trascu si Stefan Bacs, pot sa inteleg pana la un punct nemultumirea si revolta pe care le simtiti, dar din toate comentariile pe care le-ati scris, par ca sunt manate mai mult de orgoliul ranit de a nu va fi recunoscuta calitatea de medic specialist in medicina de familie. Nu cred ca intr-un astfel de domeniu in care nu iti poti permite sa te joci cu sanatatea si viata oamenilor, e loc de jocuri ale orgoliului si jocuri de putere intre medici si pacienti. Respectul ar trebui sa fie reciproc.

      • De ce consideri o chestiune care e normala in majoritatea tarilor pe care le consideram civilizate (UK, Franta, Spania, Italia) ca fiind „culmea culmilor”?
        De ce crezi ca dacă medicul de familie al părinţilor tăi „te tratează de orice, dar te tratează prost” toţi medicii de familie sunt la fel? Cum ţi s-ar părea să generalizezi că dacă ai condus un Trabant şi nu e o maşină confortabilă, orice maşină e la fel?

        Hai să vedem dincolo de frustrările personale, generate de experienţe personale nefavorabile, şi să depunem măcar un efort să înţelegem care e rolul medicului de familie!

        Vrei o a doua părere? Perfect de acord, dar plăteşte-o: nu este obligaţia sistemului de asigurări să plătească a doua părere pentru tine, epuizând fonduri cu care s-ar putea diagnostica şi trata alţi pacienţi. Este un sistem de asigurări social: asta înseamnă un minim care să fie accesibil tuturor.

        Nu, nu este un comentariu din orgoliu, este un comentariu bazat pe înţelegerea unui sistem, cu bune şi rele, înţelegere care vede dincolo de orgoliul şi bunul plac. Trimiterea la ginecolog pentru un control de rutină înseamnă irosirea banului public, înseamnă cum spuneam mai sus irosirea unor resurse (timpul medicului ginecolog, resursele spitalului) pentru o chestiune care, indiferent de ce îţi place ţie, Cătălina, este apanajul medicinei de familie: prevenţia, păstrarea stării de sănătate, controlul profilactic.

        Dacă eşti nemulţumită de medicul de familie, schimbă-l! Există medici bine pregătiţi şi medici mai puţin pregătiţi. După cum există şi mecanici pregătiţi şi mecanici mai puţin pregătiţi. Nu generaliza: generalizarea nedreptăţeşte pe mulţi oameni bine intenţionaţi şi bine pregătiţi profesional!

        Indiferent de ce şi cum consideri tu, sunt totuşi la fel de medic şi la fel de specialist ca şi cardiologul şi ginecologul. Doar că am o altă specialitate. Care se numeşte medicina de familie. Şi, cum spuneam şi mai sus, în alte comentarii, controalele ginecologice SUNT în sfera mea de competenţă. Iar momentul acordării trimiterii către un medic de altă specialitate îl decid eu, în funcţie de resursele şi competenţele mele… Pe care te rog să le judeci după ce mă cunoşti!

        Este foarte uşor să pui o anatemă pe umerii unui necunoscut fără să cunoşti persoana.
        Respectul ar trebui sa fie reciproc.” spui tu – şi sunt perfect de acord.
        Dar hai atunci să începem prin a respecta specialitatea pe care mi-am ales-o, cunoştinţele pe care le am şi priceperea mea.
        Dacă nu ai încredere în mine, e ok: mergi la un medic de familie în ale cărui cunoştinţe şi competenţe ai încredere! Nu sunt singurul, şi nu pot fi pe placul tuturor.
        Iar condiţia fără de care nu poate exista o relaţie corectă, echilibrată, fructuoasă între un medic şi un pacient este ca între ei să existe încredere şi respect reciproc.
        În momentul în care tu, pacienta mea, porneşti de la premisa că sunt bun doar să scriu o trimitere (deci, secretară, nu medic, căci secretara redactează documente la comandă) asta presupune că tu, pacienta mea, îmi conteşti competenţa profesională şi că eşti convinsă că (1) nu îmi cunosc limitele competenţei şi/sau (2) nu îmi respect jurământul de a nu face rău.
        Prin urmare, pentru tine nu sunt medic. Drept pentru care, firesc, apare din partea mea întrebarea: „De ce te mai osteneşti să vii la mine?”.
        Este, deci, firesc să îţi recomand să te îndrepţi spre un alt medic în care să ai încredere. Indiferent dacă o recunoşti sau nu, chiar prin asta, îţi urmăresc tot ţie binele….

        PS. Îmi permit să mă adresez pe numele mic nu din condescendenţă ci pentru că, dacă vei răsfoi mai multe articole şi vei citi comentariile, vei afla că nu îmi place să mi se adreseze nimeni nici cu d-le dr. şi nici pe numele oficial: sunt Răzvan pentru toţi prietenii, colegii şi pacienţii mei deopotrivă. 🙂

        • Catalina

          on

          In comentariul pe care l-am scris nu am facut nicio referire la competentele si cunostintele dvs. personale intrucat nu va cunosc. Si nu mi s-ar parea corect sa trag concluzii despre o persoana pe care o nu o cunosc.
          Referitor la o a doua parere, am platit pentru ea la o clinica privata pentru ca am simtit ca ceva nu e in regula. Si asta nu inseamna ca acolo lucrurile stau mai bine. Pentru ca din alte experiente (de data asta profesionale) am date despre cum functioneaza lucrurile si acolo si nu sunt cu nimic mai presus de sistemul public.
          Ceea ce am vrut sa spun este ca sistemul medical din Romania nu permite implementarea unei abordari asa cum sustineti dvs. si cum este in alte tari din cauza intregului context.
          Si da, referitor la consultul ginecologic sau de o alta natura nu sunt de parere ca ar putea fi realizat decat intr-un cabinet al medicului specialist ales de mine. Exista cabinete de specialitate unde se poate merge cu trimitere de la medicul de familie si care nu vaduvesc pe nimeni de servicii medicale sau de timp (daca vorbim de tratarea pacientilor in functie de prioritate).
          Nu contest faptul ca puteti trata un pacient conform competentelor pe care le aveti, insa sunteti sigur ca toti colegii dvs. pot face acest lucru?
          Experientele pe care le-am enumerat mai sus sunt multiple, tin de mai multe specialitati si reflecta o parte din realitatea sistemului medical, nu tin de o frustrare personala. Daca se tot repeta niste experiente neplacute cauzate de abordarea sa zicem, mai putin profesionista sau lipsita de interesul real de a ajuta un pacient (la care mai pot adauga si alte surse pe care nu le pot mentiona aici), cam ce concluzie ati putea trage de aici?
          O seara buna si mult succes.

          • Dar vezi tu, Cătălina… Ai scris pe articolul meu. Și ai subliniat ca ‘ar fi culmea’ sa se întâmple ceva ce ar fi normal sa se întâmple.

            Ca unii nu au competența…. E just, dar nu e problema mea. Și nici nu ai comentat pe pagina lor asta 🙂

            Ce încerc sa spun este ca ar fi mai util sa scrii despre asta casei de asigurări: ar afla de lipsa de performanță și, poate, ar sanctiona-o.

            E nevoie de regândit sistemul: de acord. Dar nu îmi poți susține ca e normal sa pretinzi un document medical de la un medic, pentru ca medicul e incompetent. De acord, nu e normal ca medicul sa fie incompetent – dar atunci nu trebuie sa mai existe în sistem. 🙂

            Pentru că până la urmă și tu, și alții, plătiți doua consultații ca sa beneficiați de una. Pentru ca în ochii CNAS și la medicul de familie se petrece tot un consult, care e urmat de eliberarea unei trimiteri. Iar medicul – secretara nu a consultat deloc…. 🙂

  • datorita formularii”bolnavul are intotdeauna dreptate” si discriminarii pozitive a pacientului s-a ajuns la situatia actuala,deh… cred ca noi,medicii, ne racim gura,dar cum spunea Phillippe Geluck”Cand esti mort,nu stii ca esti mort.E greu doar pentru ceilalti.La fel si cand esti prost.”

  • Gaby Cornea

    on

    Stiu prea bine la ce va referiti. In Romania respectul a devenit o chestie aleatoare. Nu mai exista respect pentru nimic. Toti stim de toate, iar o opinie ce nu este un concordanta cu a celuilalt, aduce frustrare si revolta. Aici nu se pune vorba de cheltuielile sau timpul pierdut, pe care l-ai consumat pentru a deveni medic, doar ai facut acest lucru cu un scop, acela de a veni in intampinarea oamenilor si a le oferi ajutorul. Din pacate, mamicile „stiu mai bine decat medicul de familie sa-si trateze copiii pentru o banala stare febrila”, chiar daca tu le spui ca nu-i necesar antibiotic, domnul google poate oferi pe lic un raspuns la toate problemele tale si poti sa te tratezi cu urzica, in loc de niste”pastile daunatoare”. Asa stau lucrurile in Romania. Nimeni nu-si pune problema ca atunci cand ai pus parafa pe ceva, automat ti-ai asumat o raspundere. Pacientii au ajuns sa se comporte la medicul de familie ca la piata: vreau din asta si din asta, e dreptul meu de asigurat. Dar dreptul meu de medic care este? Sa te servesc pe tine pacient asa cum pot eu, nu sa ma subestimezi tu.. E trist ce se intampla! Din pacate sistemul este prost facut si nu-ti acorda nici o sansa. De ce in occident nimic nu este acut, daca medicul iti spune ca trebuie sa mai astepti, iar pacientul pleaca multumit acasa si nu da cu pumnul in usa? De ce daca o analiza iese prost si tu ii spui ca trebuie sa mearga acasa sa faca mai multa miscare, sa renunte la anumite chestii, nu starneste valuri de revolta? Chestia este ca mai si respecta si se intorc multumiti… Mult succes in lupta cu fantomele!

  • Gaby ai perfecta dreptate,dr.google e la-ndemana si-ti da satisfactia ca TU ai stiut ce are copilul sau bunicul si cu pieptul scos(ca un pui de avicola) i-ai vindecat( proverbul romanesc spune:”Ulciorul nu merge de multe ori la apa”,iar cand se-ntampla pocinogu`: 112 sau fuga la urgenta ,ca la medicul de familie nu prea ai obraz, si da-i cu :nu stiu,nimic,acu` s-antamplat,medicul de familie nu e, de ma mir ca nu ingheata apele!Daca in aceasta situatie nu se poate , iar bolnavul ,Doamne fereste moare, e prapadul pe pamant.Aici ar trebui sa intervina medicina legala si da,sa-l traga pe vinovat la raspundere!!! De ce nu-l dai in judecata dr.google? cel ce posteaza raspunde pentru ce a postat!
    Sa nu amintesc discutiile din farmacie cand incerci sa-i atingi coarda sensibila a farmacistului sa-ti elibereze medicamentele pe care le CERI cu tot felul de siretlicuri,doara-doara…

  • Adrian

    on

    1.Domnisoara in cauza vrea consult de ginecologie – de la un SPECIALIST pe ginecologie. Este dreptul ei sa il ceara, si tu sa il asiguri. Nu cred ca competentele tale pe gineco se ridica la mai mult de o veruca vaginala.

    2.Trimiterile pe care tu sustii ca le scrii (hartia din banii tai) sunt decontate de CNAS. Ca nu iti primesti banii, este intre tine si Asigurari

    3.Ai 50 pacienti care te viziteaza pe luna si 1000 pe lista. Cati bani primesti de la astia pentru care nu faci nimic ? Din ce stiam, primesti X suma pentru fiecare pacient de pe lista.

    4.Probabil cunosintele tale medicale sunt la un alt nivel decat media medicilor de familie in Romania. Din proprie experienta (sunt medic de asemenea – specialitatea nu are relevanta), sub 10% din medicii de familie se pot numi medici specialisti. Este o realitate cruda. Si eu am fost la medici de familie, mai multi de altfel si am fost tratat cu dispret. Si chiar cand aflau ca sunt medic si eu, tot nu reuseau sa ascunda cunostintele medicale proaste.

    5.Pentru o vizita la medicul de familie, chiar si o banale adeverinta, mare parte dintre medicii de familie taxeaza CNAS pentru vreo 10 manevre (TA/IMC…etc)

    Daca tu respecti regulile „jocului” si ai cunostinte medicale pe merit si esti la curent cu noutatile si capabil sa tratezi pacienti, te felicit si nu vreau sa o consideri un atac personal. Dar nu te limita la cercul tau pe care ai vrea sa devina perfect. Respectul pentru medicul de familie s-a pierdut acu mult timp in urma si pe motive bune intemeiate…..

    Iti doresc sa fii mai bun ca ceilalti si sa intorci moneda, Daca ai putea sa educi si colegii de breasla ar fi perfect.

    • Stimate coleg,

      Vreau să încep prin a-ţi mulţumi pentru aprecierile pozitive şi încurajările din ultimele două paragrafe – la care însă mulţi cititori nu vor ajunge, fiind entuziasmaţi de primele replici.

      Şi-ţi voi răspunde uşor romanţat, cu ironiile fine cuvenite altor colegi de-ai noştri care vor lua de bune şi sfinte părerile parţiale exprimate de tine in acest comentariu; n-aş dori să iei ca un atac personal aceste răspunsuri, care s-ar cuveni mai degrabă guvernantului care te-a educat să dai acele răspunsuri:

      1. Dacă don’şoara DOREŞTE un consult ginecologic, îl poate achita: vorbim de un sistem de asigurări SOCIALE de sănătate, nu unul exhaustiv, privat. Care sistem social are reglementări care stabilesc că don’şoara primeşte „bilet de trimitere pentru consultaţie la medicul de specialitate din ambulator sau pentru internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie;” – nu pentru când DOREŞTE.

      Cât despre aprecierea maliţioasă a cunoştinţelor mele medicale, dă-mi voie să spun următoarele:
      1a. Încarci jurământul hipocratic pe care l-ai depus şi în care ar trebui să crezi (pentru că te erijezi în a fi „mai superior” mie când mă evaluezi, nu?); ai jurat: „(…)voi menţine, prin toate mijloacele, onoarea si nobila tradiţie a profesiunii de medic, colegii mei vor fi fraţii mei (…)”(sursa)

      1b. Nu-mi eşti profesor, nu-ţi sunt student ca să îţi poţi permite să mă evaluezi (sar peste faptul că intri pe blogul meu, în casa mea şi faci asta). Sunt puţini profesorii din UMF care şi-au câştigat în ochii mei STATUTUL de profesor, şi mulţi cei care au beneficiat în baza unui petic de hârtie de titlul respectiv doar până la obţinerea notei finale; pentru că a fi profesor nu conferă un drept divin, iar ucenicia mea s-a încheiat când mi-am primit, la rândul meu, un petic de hârtie pe care scrie că sunt SPECIALIST şi că am dreptul de a îmi exercita profesia. În acel moment, oricare fost profesor mi-a devenit doar coleg.

      Şi nu, nu neg prin asta că orice copac îşi are uscăturile sale. Dar îţi neg dreptul de a-mi pune o ştampilă DOAR pentru că sunt DOAR medic de familie: în sistemul acesta în care suntem, orice specialitate ai avea, îţi primeşti banii pentru că eu, medicul de familie cel neînsemnat, DECID să completez un bilet de trimitere către tine. Şi iau decizia asta liber şi neconstrâns de nimeni, conform legii (pentru că tu, colegul meu, nu mă poţi „convinge” legal să fac ceva ce nu consider necesar, şi nici pacientul meu nu are dreptul acesta; e dreptul meu inalienabil, consimţit prin lege, de a-mi exercita profesia liber de constrângeri).

      PS: Nici nu discut de criteriile pe care se poate aprecia ca URGENŢĂ o consultaţie de stabilită de joi pentru luni.

      2. Trimiterile (hârtiile, foile, carnetele) nu sunt decontate: medicul de familie plăteşte pentru tipizatul respectiv.
      Actul de completare a trimiterii, da, este un serviciu decontat de CNAS („servicii de suport”). Cum este decontat şi un alt serviciu, care se cheamă consultaţie în caz de boală acută, subacută sau cronică. Şi nu am vrea să bifăm un serviciu (consultaţia) fraudulos (adică fără să fie efectuat), nu? Ar fi considerat furt din banii publici, sau fraudă, nu? Care este sub demnitatea unui medic, nu-i aşa?

      3. Câţi bani plătesc pentru numărul minim de pacienţi (800) afli de la Adi Grom, AICI.
      Şi mai afli ce alte cheltuieli ai cel puţin la debutul în profesie, AICI.

      Te rog, colega, nu trăi cu senzaţia că câştig suta de milioane: e o gogoaşă aruncată în presă de un funcţionar mai mult sau mai puţin rău intenţionat, care a confundat veniturile (=banii încasaţi de la casa de asigurări) cu profitul (ceea ce rămâne MF).

      Pentru că eu, spre deosebire de tine, care nu eşti MF, plătesc şi curentul, şi spaţiul, şi telefonul, şi internetul, şi asistenta, şi contabila, şi infirmiera/femeia de serviciu, şi contractul de sterilizare, şi tipizatele, şi instrumentele, şi orice vezi în cabinetul meu – toate astea, din VENIT.
      Şi ceea ce pot cheltui eu, omul, pe distracţie, haine, cărţi sau concedii este profitul. Care, te asigur, e departe de ce îţi imaginezi tu.

      4. Dacă cumva cunoştinţele mele sunt peste media MF, apreciată de tine, înseamnă că m-ai calomniat. Că ai încălcat un principiu elementar de drept: nevinovat până la proba contrarie. Şi ar fi dezamăgitor, nu?

      Spuneam şi mai sus: or exista medici buni şi medici răi, pentru că orice copac îşi are uscăturile. Dar nu mă judeca prin prisma specialităţii: toate specialităţile sunt egale. Nu există medici mai importanţi şi medici mai puţin importanţi. Gravida cu diabet are nevoie şi de ginecolog, şi de diabetolog – în egală măsură. E nevoie de conlucrare şi nu de vrajbă între noi.

      De ce te-ai întors la MF care te-a tratat cu dispreţ? De ce ai rămas pe lista MF care nu îşi poate ascunde lipsa unor cunoştinţe medicale temeinice?
      Dacă ai rămas, asumă-ţi!
      Dacă nu, laudă şi pe cel care ţi-a câştigat încrederea sau respectul!
      Altfel nu faci decât să încurajezi pe alţii, medici sau pacienţi, sau şi mai rău, guvernanţi, să considere că MF sunt secretare – şi comiţi o nedreptate fie şi numai faţă de acei câţiva, 10% crezi tu, care îşi fac treaba. Fin’că, colega, dacă nu mă înşeală memoria, suntem „decât” vreo 12.000 de MF în ţară, şi tocmai ai oropsit vreo mie şi ceva de colegi.

      5. Adeverinţa este un „document la cerere” care nu este decontat de CNAS.

      Colega, dacă vorbim de CNAS, hai să vorbim pertinent, să nu fim „zvonaci” – că s-ar chema calomnie, nu?
      Pot bifa în sistem (SIUI) un singur serviciu pentru un singur consult. Nu mai multe. Nu mă crezi? Citeşte aici despre asta – sunt 448 pagini de ordin CoCa. Mai sunt încă vreo 600 de pagini de norme de aplicare.

      Să-ţi uşurez munca: se decontează pachetul minimal (Anexa 1, paginile 3-4 din PDF) şi cel de bază (pp. 4-11 din PDF). Vezi acolo defalcarea lor, ca idee generală sunt:

      Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale:
      -servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală
      -supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic
      -consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lehuziei
      -consultaţiile de planificare familială
      -servicii de prevenţie
      -activităţi de suport

      Pachetul de servicii medicale de bază în asistenţa medicală primară:
      – servicii medicale curative pentru urgenţe medico-chirurgicale, afecţiuni acute, subacute, acutizările unor afecţiuni cronice şi pentru afecţiuni cronice;
      – servicii medicale de prevenţie şi profilaxie;
      – servicii medicale la domiciliu;
      – servicii medicale adiţionale;
      – activităţi de suport;

      Iar dacă arunci anatema asta, cu decontarea unor servicii false, cum este cu DRG-urile din spitale?

      Cum ţi-ar pica să povestesc de o pacientă trimisă de mine pentru o colică renală care a venit din spital cu diagnostic de insuficienţă renală cronică (sic!) justificată de o singură valoare a creatininei de 1,1 (ea fiind trimisă de mine cu creatinina 0,8 în aceeaşi săptămână)? Care a fost maliţios interpretată ca IRC în condiţiile în care era de fapt o hemoconcentrare? Crezi că s-a decontat cumva ceva în plus către CNAS?

      Cum ţi-ar pica să povestesc de bătrânelul trimis de pe cardiologie cu insuficienţă cardiacă NYHA-IV, pe baza unui FEVS 15%, care mi-a urcat pe scări trei etaje fără pauză, fără să gâfâie, ca să aducă un bilet de recomandare cu enşpe mii de pilule pentru diagnosticul menit în fapt doar să justifice venituri mai mari pentru spital?

      Cum ţi-ar pica să te întreb de ce recomanzi pacienţilor trimişi de MF cu ecografie, radiografie, analize de sânge să repete aceste analize, irosind resursele CNAS doar pentru a rotunji veniturile spitalului pe paraclinice?

      Dacă mă acuzi că „sifonez” banii CNAS prin servicii ne-efectuate…. Ştii că eu pot „sifona” din sistem cel mult câţiva lei pe lună. Tu, medicule de altă specialitate dintr-un spital oarecare, poţi „sifona” sute şi mii de lei pentru acelaşi pacient în aceeaşi lună. Sigur vrei să mă acuzi pe mine de asta?

      ***

      Închei ironiile, colega, cu nişte constatări care m-au întristat.
      Am acceptat, până acum, toate comentariile pentru acest articol: nu am cenzurat şi nici modificat vreunul.

      Sunt dezamăgit de pacienţii care se plâng de medicii lor de familie: nu înţeleg de ce rămâneţi pe lista lor, dacă nu sunt pe placul vostru?

      Sunt dezamăgit de medicii care au avut un limbaj puţin elegant la adresa pacienţilor: dacă nu vă plac pacienţii, de ce profesaţi medicina? Cine trebuie să îi ghideze prin sistemul acesta de asigurări sociale de ***, dacă nu noi? De ce, în loc să învăţaţi pacientul, îl apostrofaţi şi încercaţi să îl disciplinaţi prin frică? Da, pacientul poate muri fără medic, fără îngrijiri medicale. Dar şi tu, medicul, poţi muri de foame dacă nu ai pacienţi. Din păcate, vremurile antice în care medicul imperial era căzut în dizgraţie când împăratul se îmbolnăvea au apus – atunci aţi fi fost plătiţi pentru sănătatea pacientului, şi nu pentru boala lui.

      Sunt dezamăgit de medicii care acuză colegii lor de breaslă, din motive deja enunţate mai sus (şi nu, Adriane, nu la tine mă refer!).

      Adriane, nu cercul meu este perfect. Sistemul acesta ar putea fi mai bun, dacă eu, şi tu, şi pacientul, ne-am şti mai bine meseria, şi limitele impuse de posibilităţile tehnice (adică, ar trebui să avem cunoştinţe medicale solide), financiare (ar trebui să înţelegem mecanismele şi condiţiile de decontare şi cum se irosesc banii) şi legislative (pentru că legea e lege pentru toţi, indiferent de specialitate).

      Iar tu, cititorule, întreabă-te asta: din cine e format sistemul de asigurări sociale de sănătate?
      Din tine, pacient şi contribuabil. Din mine, medic specialist de medicină de familie. Din ei, medici specialişti pe alte specialităţi.

      Cine îl reglementează? Ei, guvernanţii….

      De ce atunci, în loc ca noi, pacienţi şi medici, să facem front comun, suntem atât de ocupaţi să ne luptăm noi între noi?
      De ce le permitem lor să „divide et impera”?

    • Competentele medicului nu pot fi puse la indoiala de nici o persoana,chiar medic. El a urmat cursurile unei facultati unde a fost examinat de zeci de ori de profesori care atunci cand au pus nota in index au fost convinsi ca pregatirea studentului corespunde cerintelor,de asemnea in timpu examenelor post universitare asisderea. Anii de studiu,munca depusa in spitale,experienta ,puterea de analiza si sinteza si flerul dau valoarea unui medic,iar nu o parere personala( de pe net),fara a fi schimbat UN cuvant cu cu persoana careia ii dai cu tifla.

      • eu i-am raspuns lui Adrian,de ce apare raspunsul meu dupa a lui Razvan???

      • Adrian

        on

        Stefan, eu nu pun la indoiala cunostintele lui Razvan, un medic pe care l-am cunoscut pe net prin intermediul blogului sau. Eu doar comentez/argumentez opinia sa facuta public.
        Exemplele proaste din comentariul meu le spun din experienta proprie. Am intalnit si medici cu zeci de ani de experienta in fata mea, dar care s-au limitat la cunostintele din facultatea lor.
        Eu nu zic sa aruncam cu pietre in medici, dar sa nu ii ridicam in slava pe toti. Si eu am facut o facultate, si am avut si eu colegi care in fiecare vara invatau….pentru nenumaratele restante din toamna, iar acu cand ii vezi…au pretentii de profesor, desi sunt limitati la medicina invatata prin viu-grai ce se poarta prin spitalele noastre.
        Si da, sunt in masura sa comentez avand ca termen de comparatie sistemul si medicii din Irlanda, tara in care am si lucrat ca medic o perioada. Care sistem apropo, are nenumaratele defecte, dar acesta este alt subiect.
        Tot respectul pentru medicii care isi stapanesc meseria si isi respecta pacientii. Spre asta tind eu.
        Si drept iti spun, medicii care trateaza pacientii ca niste „saci de cartofi” ma dezgusta si nu ezit a o arata, fie el rezident/specialist/primar/profesor.

        Ma repet! Eu nu comentez aici actul profesional al lui Razvan in particular.

  • Despre (in)validarea consultațiilor înregistrate cu cardul în SIUI, plata medicilor și „economiile” făcute cu cardul se plâng:

    • medicii de familie și de prin alte părți (cum te-ai simți să nu îți primești jumătate din leafă pentru că „sistemul are erori” dar „funcționează”?);
    • medicii de prin spitale, de alte specialități decât medicina de familie

    Asta, așa, tangențial, că tot veni vorba că sunt plătit de CNAS. Și ar trebui să fac „ciocu’ mic!” și să execut ce vor ceilalți, „că de aia sunt plătit”.

  • Pentru că am fost întrebat care a fost deznodământul:
    Mesajul trimis pe whatsapp de pacientă
    Şi uite aşa am pierdut primul pacient de pe lista de capitaţie pe motive de nepotrivire de caracter, de când lucrez ca medic de familie. Există, presupun, un început pentru toate…

    • Adrian

      on

      Draga Razvan,
      Ma bucur ca ai principii si te tii strans de ele. E bine de stiut ca exista speranta in medicina romaneasca.
      Adevarul e, ca si pacienta in cauza pare sa aiba o oarecare nesimtire si lipsa de respect.
      Din pacate, ea va ajunge de acu pe lista unui medic care va ingenunchia in fata cerintelor pentru cativa banuti.

      Bravo Razvan ! De ar gandi toti medicii ca tine si pacientii nostri ar fi mai educati. Din pacate mai este mult de munca in Romania. Dar si balta se formeaza picatura cu picatura.

      • Adriane, ştii vorba aia, „ce semeni, aia culegi”… sau pe cealaltă, „cine se aseamănă, se adună”… Nu e om care să poată mulţumi pe toţi cei din jurul său!
        🙂

        Mulţumesc, încă o dată, de aprecieri/susţinere!

    • Bacs Stefan

      on

      si uite asa ca si Danila Prepeleac a facut si pacienta ta si din tot sufletul ii doresc sa nimereasca la unul ca mine ,in urmatoarele 6 luni nush ce ar face.

  • Bine punctat!tot respectul pt cei ca dvs! (In strainatate nici nu ai curajul sa gandesti la asa ceva..medicul e Medic punct! )

  • Din nefericire sist medical e aiurea . Daca te dor dintii mergi la dentist. Daca ai tulburari de menstruatie ai nevoie de bilet de trimitere. Eu am tumori care tb monitorizate. Ca sa reusesc asta tb sa parcurg de fiecare data un lant de parafe. Stiu ca pare jignitor ca venim la medicul de familie ca la ghiseu dar ce sa faci tu cu adenomul meu stiut de suprarenala. Ca sa fac un rmn tb sa obtin parafa „ta” , a endocrinologului…. cand , de fapt, doar imagistul are treaba …. Si e drept noi pacientii devenim nepoliticosi

    • Aici, ai dreptate. Dar furia și enervarea ta ar trebui sa te indemne sa reclami la casa:
      De ce nu îți pot face eu direct trimitere la IRM, doar e diagnostic știut și confirmat?
      Cine te forțează pe tine sa ma vezi ca pe o secretara?
      Cine te pune, de fapt, pe drumuri?

      Nu am o problemă în faptul ca tu, pacientul, ma vezi ca o secretara… Mă deranjează însă când nu vezi cine te face sa vezi lucrurile asa…

      (PS. Îți răspund „ție” cu „tu” din patos. Prin „ție”, „tu”, „tine” înțelege orice pacient aflat în postura asta…)

    • Exact!
      Suntem vreo 40.000 de medici… În acte cel puțin (ca nu e clar câți au fugit deja din țară către salarii mai decente și sisteme cu mai putina birocrație, centrate pe pacient)… Nu putem purta noi lupta pentru milioane de oameni!

      Să ieșim noi toți deodată în stradă e utopic: ar însemna să condamnăm oameni la moarte…

    • E ok, și eu sunt pacient….

    • Din pacate eu stiu dar pt asta ar trebui o iesire in strada….cel putin. Din pacate de cate ori medicii ies in strada pacientii refuza sa vada interesul lor direct. Pe mine ma intreaba mereu de ce nu lucrez cu „casa”. Pai daca imi compenseaza 5 ron la o extirpare vitala…. si eu folosesc timp , hartie si cerneala de 10 ron ca sa obtin actele….iar procedura necesita doar materiale de 50 ron fara nicio manopera….Tot din pacate nu putem evita sistemul cand e vorba de interventii extrem de serioase 🙁

    • ca medic am „emigrat” in privat dar cu ingrijorare stiu ca nu am sa evit sa fiu pacient…..

    • In Spania, pt ca acolo e fiica mea medic de familie, nu exista acest termen in vocabularul pacientului…doar medicul dupa ce exploreaza pacientul decide pt mai departe unde sa il trimita, dar dupa ce el epuizeaza toate cunostintele lui ca medic..altfel medicul specialist nici nu primeste pacientul..iar dupa aceea pacientul tot la medicul de familie se intoarce pt tratament si monitorizare in continuare..si astefel acel pacient depinde pe mai deparre de medicul de familie…medicina de familie e privita cu mult respect si reprezinta partea de preventie si in care pacientul are multa incredere si se stabileste o relatie f apropiata intre pacient si medic..hipertensiunea, diabet si alte multe boli cronice apartin medicinei de familie cu tratament si monitorizare..nicidecum eliberare de retete..deci multe sunt sunt asa cum ar trebui sa fie si la noi..o zi buna!

  • Am citit postarea si cred ca pacienta (si nu este ea singura) este dezinformata despre rolul medicului de familie si cred ca ar fi utila o campanie a medicilor de familie prin care sa se explice clar rolul lor in sistemul medical. Din pacate, sunt si medici de familie care asta fac, scriu bilete de trimitere si retete si se complac in aceasta stare, si nu isi doresc vreodata sa faca mai multe de atat, si astfel arunca o umbra nefasta asupra intregii bresle.

    • De acord, DAR….
      O astfel de campanie costă timp și bani. Care ambele lipsesc. Mai mult, e de datoria fiecărui cetățean să cunoască legile care guvernează țara, cu atât mai mult cu cât vorbim de un domeniu care ne influențează tuturor viața (la propriu!).

      Nici măcar acei medici nu sunt de blamat:
      Cât timp ca medic de familie primești aceiași 11 lei (adică, 5,5pct x ~2 lei/pct) dacă scrii o trimitere (fără sa consulți, doar pe baza unei discuții sumare – totul durând 16-20min) sau dacă stai și consulți o oră și mai stai încă 15 minute sa ‘rezolvi’ birocrația…. Oare ce sa alegi în „goana” pentru un venit decent?

    • Oh da…. Sa te audă CNAS!

    • Mesajul meu a ajuns la dom’ președinte CNAS. Livrat de mine personal.
      Vom vedea cât din el va rămâne nediluat și nepolitizat în contractul cadru care va fi emanat la începutul lui 2016…

    • E și firesc să fie asa….. Nu e normal sa blochezi un medic si/sau pat din spital pentru chestiuni minore…

      Din păcate, medicul de familie în România a ajuns sa fie discreditat (de guvernanți, de pacienți, de presa, și nu în ultimul rand și de „uscăturile” care exista în fiecare pom).

      Îmi asum asta, și o combat cum pot: îmi învăț pacienții care le sunt drepturile și obligațiile, ii ghidez în labirintul birocratic, încerc sa fiu medicul de familie pe care mi l-aș dori eu pt mine și îmi găsesc timp și sa scriu despre asta. Mai mult, momentan nu pot face. :-/

    • in mod cert rolul medicului de familie ar creste si ar capata valoarea normala daca vizitele la medicul specialist s-ar face contra cost, daca medicul de familie nu ar trebui sa aiba anumite „bareme minime impuse de numar de pacienti”, iar timpul dedicat unui pacient ar fi asociat si cu o retribuire corespunzatoare a efortului

    • am apreciat forta din spatele mesajului…………………atentie oameni buni medicul de familie nu este un secretar, poate ca ajunge la cat mai multi

    • pacat ca nu cunosc pe nimeni la CNAS

    • in orice caz, ma uit in jur in Italia, sistemul merge prost dar merge altfel si e bine organizat; te duci la medicul de familie pentru orice problema, numai daca este ceva important esti trimis la medicul specialist; la fiecare vizita de medicina de specialitate se plateste o taxa fixa, iar daca cumva un pacient sufera de sidromul (vreau neaparat sa ma duc la medicul specialist X in ziua Y) merge printr-un sistem special numit libera practica care este tot in cadrul spitaluli, dar plateste aproape de 5 ori mai mult

  • Cred ca o vina ai si tu ca medic. Cred ca pacienta respectiva iti este si prietena nu numai pacienta si din cauza asta tu ii permiti sa te trateze astfel. Nu pacientul stabileste urgenta ci tu ca medic o stabilesti. Nu-i convine… ciau pa si la revedere, e libera sa-si aleaga medicul curant. Ai doua optiuni pentru pacientii tai ori te respecta ori isi cauta alt medic care sa le accepte magariile. In timp iti vei forma o pacientura fidela daca le acorzi aceelasi respect pe care il ceri.

    • Cred că ai citit ușor superficial sau îți lipsește ceva din context.

      Nu îmi este prietenă, și nu am permis acest tratament.
      De altfel, dacă citești comentariile de pe blog, afli că a și plecat.
      E dreptul ei, și îl respect. 🙂

    • Vezi, lipsea ceva din contextul perceput de tine.
      Am promovat si promovez, si aici pe pagina, si la cabinet, modelul suedez (sau, daca vrei, american): sunt „Razvan” pentru toti, colegi, pacienti samd. 🙂

      Da, stiu ca nu am avut de pierdut la plecarea ei. Am renuntat voluntar la cei 40-50 de lei care mi-ar fi revenit pe parcursul unui an ca urmare a prezentei ei pe lista mea si mi-am pastrat demnitatea si integritatea profesionala. 🙂

    • Nu ma plâng, din contra: am cei mai frumoși și simțiți pacienți din lume! 🙂

      Don’șoara s-a simțit mai neghină și s-a dat singurică la o parte

    • Am tras concluzia din modul de adresare din mesaj. Nu permit tutuirea cu pacientii decat daca sunt prieteni apropiati. Restul pacientilor trebuie sa accepte ca exista niste limite care trebuie respectate. In felul asta pot face si eu o selectie a pacientilor asa cum si ei pot sa-si aleaga medicul curant. In definitiv amandoi avem dreptul de a alege. Sunt convins ca nu ai pierdut nimic prin plecarea ei ci din contra. Prin atitudinea noastra putem sa educam pacientul dar si sa redobandim respectul cuvenit breaslei noastre.

    • Am incercat si eu modul asta de abordare dar din pacate rezultatul nu m-a satisfacut. Cei mai multi pacienti credeau ca suntem prieteni la catarama si din cauza asta isi puteau permite sa faca orice. Sunat la ore nepotrivite, glume nesarate, negocieri pecuniare, neprezentari neanuntate la programare…etc. Concluzia…am renuntat sa mai fiu dragut cu nesimtitii. Ce sa vezi, unii chiar au inteles. Cei mai multi nu, si au ales sa-si caute alt medic. In mod cert am scapat de sincope in programul meu zilnic, nu mai sunt sunat pentru orice vant mai urat mirositor…etc. Sper sa ai pacienti care sa aprecieze modul tau prietenos de apropiere vis-a-vis de problemele lor reale sau inchipuite.

  • Mda, trimiteri in Caraibe faceti ? Faceti doua! Pentru mine una si pentru medicul meu de familie una! Aaaa, CHIAR DUMNEAVOASTRA! Te iubesc,Razvan, in model suedez,american, dambovitean, cum vrei tu sa-i zici. Nu mai intarzii ! Promit!

  • Hmm….păreri multe despre subiect. Unii dau vina pe doctor, alții pe pacient, birocrație, sistem…etc.

    Mă….dar, CAUZA care provoacă SIMPTOMELE a-ti aflat-o ???
    Articolul are un scop. Să aflați unde este greșeala….adică lecția(greșeala) care trebuie invatata…ca sa nu se mai repete!

  • Am intrat intamplator pe aceasta pagina in urma unei discutii de curand cu o prietena referitoare la rolul MF. In mod normal nu sunt o persoana care merge des la medic intrucat analizele anuale imi ies ok iar simptome neplacute nu resimt. Cu toate acestea, intr-o zi am sesizat o anomalie care a necesitat ulterior un control de specialitate mai amanuntit (desi analizele de rutina au iesit in parametri normali). Cred ca fiecare dintre noi avem dreptul la cele mai bune servicii medicale (platim destul pentru ele oricum). Eu inteleg ca MF este specialist dar tot prefer sa merg la un medic care are ani de zile de experienta in spate si am incredere ca alaturi de pregatirea strict pe domeniul care ma intereseaza, imi confirma ca a luat cea mai buna decizie. Nu poti sa fii specialist in tot, nu? Sau poti?

    • Si medicul de familie are tot ani de experienta in spate.
      Si are pregatire fix in domeniul celor mai frecvente boli.
      Rolul sau este sa rezolve si sa trateze cazul / problema la nivelul cabinetului de medicina de familie, cu costuri mult mai mici decat in ambulatoriu sau spital.
      Tocmai pentru a degreva medicii de celelalte specialitati de solicitari care se pot rezolva si fara a apela la acestia.

      Nu, nu poate fi nimeni specialist in tot. Dar nu credeti ca e usor deplasat sa apreciati dvs. (care inteleg ca nu aveti nicio pregatire medicala) care sunt limitele competentelor unui om care a studiat medicina cel putin 9 ani, si care are si niste ani de experienta in spate? Pe ce criterii emiteti dvs. supozitia ca medicul de familie nu are experienta si pregatire intr-un domeniu pe care nu il stapaniti?

      Vedeti dvs., din felul in care ati formulat, reiese ca la nivelul cabinetului medicului de familie nu puteti beneficia de „cele mai bune servicii medicale” – permiteti-mi sa va intreb: DE CE credeti ca nu? De unde stiti dvs. cand va doare, ca sa dau un exemplu, in capul pieptului, sa faceti diferenta intre un infarct inferior si un ulcer gastric? Ca presupun ca stiti de dinainte si mai bine ca medicul de familie la care din cei doi specialisti aveti nevoie: gastroenterolog sau cardiolog. Cat de confortabil va simtiti sa stiti ca daca faceti alegerea gresita puteti muri, pentru simplul fapt ca ati considerat prematur ca sunteti mai pregatita decat medicul de familie?

      Chiar credeti ca s-a inventat aceasta specialitate (respectata in tari cu un sistem sanitar mult mai performant ca al nostru) special pentru niste oameni care sa taie frunza la caini si care nu sunt de fapt buni la nimic?

      Si, in ultima instanta, nu neg: este dreptul dvs. sa va adresati medicului dorit de dvs., de specialitatea aleasa de dvs.
      Dar nu pe banul public, nu in sistemul decontat de CNAS – pentru ca ala are reguli clare, care prevad obligativitatea CONSULTULUI la nivelul medicului de familie.
      Care consult este concretizat in ceea ce decide medicul de familie, conform pregatirii, experientei, dotarilor de care dispune, indiferent daca este vorba de o reteta, o trimitere sau un concediu.
      Doriti mai mult? Platiti, va rog, consultul dorit de dvs. daca medicul de familie nu il considera necesar: ca medic de familie mie mi se poate solicita sa justific de ce am decis sa acord o trimitere cand as fi putut eu rezolva cazul. Si „asa a dorit Diana” nu este un raspuns acceptabil pentru reprezentantii CNAS, ba chiar este considerat o ilegalitate – comisa de mine, nu de dvs…

    • Doresc sa amintesc: de multe ori vreun „coleg” specialist de alt profil, nu MF, merge la MF-ist si-l roaga sa-i trateze copilul, sotia sau soacra, el fiind ORL-ist, ginecolog sau neurolog, fiind specializat pe un anumit sector, in timp ce mf-istul pe o paleta muuuult mai vasta.
      Una e sa faci placinte sau hamburgeri zi de zi 20 de ani, sa fii expert, iar daca esti pus sa faci o tocanita s-ar putea sa o strici, in timp ce o gospodina face sarmale, ciorba, prajituri, undeva intre 8 si 9 pe o scala pana la 10.

  • Claudia

    on

    Cautand sa aflu o anumita informatie, am dat peste aceasta discutie intre medici, foarte interesanta de altfel, referitoare la rolul medicului de familie. Aveti dreptate, domnule doctor, sunteti un medic de familie pe sufletul meu, asa cum as dori sa fie si medicul meu de familie, sa fie interesat mai mult de starea de sanatate a pacientilor. Va rog frumos sa imi spuneti daca o trimitere catre medicul specialist se poate anula, daca nu s-a folosit, pentru a se da alta cu o data mai recenta. Asa imi cere medicul specialist pentru ca am fost programata pentru investigatii abia peste trei saptamani si atunci trimiterea mea depaseste 30 de zile. Trimiterea mi s-a dat pe 29 februarie, nu a fost folosita, medicul specialist m-a programat pentru investigatii pentru 4 aprilie si mi-a cerut o alta trimitere, nefolosind-o pe aceasta.

    • Buna, Claudia! (ti-am raspuns si pe feisbuc)
      Depinde de la caz la caz, mai precis depinde de diagnosticul pe care a fost data trimiterea:

      a) 30 de zile la bolile acute, gen: bronșita acută, „criza de rinichi”, „criza” abdominală, fractură, urticarie, varicelă etc.
      b) 60 de zile boli cronice, gen: cardiopatie ischemică, reumă, hipertensiune arterială, ulcer gastric cronic, hipotiroidie, astm bronșic etc.
      c) 90 de zile la niscai excepții dintre precedentele, adică punctul b): diabet zaharat și cancer.

      (sursa)
      Pe pasareasca celor de la casa de asigurari, explicatia o gasesti aici (fisier PDF).

Comentează articolul: