Homeopatia: punct de vedere

Cu ceva vreme în urmă am fost invitat să îmi exprim un punct de vedere vizavi de homeopatie. Pe care l-am şi formulat, într-un interviu/duel publicat de revista Psychologies în februarie 2016. Duel, pentru că practic, în materialul original, aceloraşi întrebări a răspuns alături de mine şi o altă colegă de breaslă, a cărei părere diferă însă de a mea.
Reproduc, mai jos, răspunsurile mele; vei găsi însă la final şi un link către articolul original, dacă doreşti să consulţi şi o altă opinie.

Care sunt rezultatele cunoscute ale homeo­patiei? Este ea eficienta?

Datele de care dispun (opinii publicate in reviste medicale prestigioase), nu m-au convins de valoarea homeopatiei in practica medicala.

Cred ca cel mai amplu material peste care am dat pe tema homeopatiei dateaza de prin 2002, perioada in care inca eram student.
Este o meta-analiza publicata de Ernst in British Journal of Clinical Pharmacology ce concluzioneaza ca „cele mai bune dovezi clinice legate de homeopatie, pana in prezent, nu permit elaborarea unor recomandari pozitive legate de aplicarea acesteia in practica medicala“.

De ce este atat de raspandita? Pentru ca este extrem de profitabila. Poate ca cel mai elocvent studiu este unul publicat anul acesta de un colectiv din Germania, tara in care homeopatia este foarte populara.

Studiul a aratat ca „pacientii care au recurs, pe langa ingrijirile alopate, la tratament homeopat, au suportat costuri mai mari, comparativ cu cei care au primit strict ingrijiri alopate“ (Julia K. Ostermann: Can Additional Homeopathic Treatment Save Costs?).

➡ Merita subliniat ca studiul a fost bazat pe observarea a peste 40.000 de pacienti, deci un numar semnificativ statistic.

In ce probleme este mai eficienta si unde nu e deloc?

Din informatiile mele, niciun remediu homeopat nu si-a demonstrat superioritatea din punct de vedere clinic comparativ cu efectul placebo.

Dar mintea umana este uimitoare: atunci cand un om este convins ca un preparat ii face bine, se pot observa si cuantifica efecte asupra organismului, efecte pe care noi, medicii, le denumim „efect placebo“.

Cum spune o buna prietena: „Cu mintea noastra, ne putem face bine sau rau“. Efectul placebo este imbunatatirea masurabila, observabila sau care se resimte asupra sanatatii, care nu se atribuie unui tratament real in desfasurare.

Eventualele efecte pozitive observate sunt, dupa parerea mea, bazate pe o combinatie de experiente si expectatii cu tenta pozitiva, nejustificate uneori, alteori poate justificate stiintitic – dar, in situatiile din urma, fiind efecte pozitive episodice, contextuale.

Administrarea tratamentelor complementare, bazate pe remedii homeopate ajuta prin insuflarea unor sentimente pozitive, de incredere in fortele proprii si in priceperea medicului.

Starea de spirit pozitiva pe care o poate avea pacientul, ducand la o mai judicioasa gestionare a bolii, per ansamblu.

Este, poate, momentul cel mai oportun pentru a reevalua in medicina alopata, academica, importanta exercitarii empatiei, compasiunii, afectiunii chiar de catre medicul curant.

➡ Se obtine astfel ameliorarea starii de sanatate prin aceleasi parghii si mecanisme care tin de puterea mintii umane si a starii de spirit pozitive.

Sunteti un adept al homeopatiei? O recomandati pacientilor dvs.?

Personal, nu sunt adeptul homeopatiei, nu am recurs niciodata la remedii homeopate si nici nu am recomandat niciodata, niciunui pacient, remedii homeopate.

N-as vrea, insa, sa intelegeti ca am o atitudine ostila fata de homeopatie, fata de practicienii homeopatiei sau fata de pacientii care recurg la remedii homeopate.

homeopatie
Pur si simplu, nu cred in efectele acesteia, nici pozitive, nici negative. Practicienii sunt responsabili pentru actiunile lor (sau cel putin asa imi place sa cred), asa cum si eu raspund pentru actul medical pe care il desfasor.

Pe de alta parte, fiecare om este liber sa isi aleaga propriile crezuri; daca un pacient imi cere parerea vizavi de homeopatie, imi explic pozitia si ii accept decizia.

Sunt impotriva renuntarii la tratamentele alopate (la asa-numita medicina conventionala), atunci cand tratamentul este necesar, atunci cand a fost recomandat de un medic.

Indiferent daca pacientul renunta la tratament pur si simplu sau renunta in favoarea vreunui tratament alternativ.

➡ Nu vad insa niciun rau in asocierea tratamentului homeopat cu cel conventional, deoarece, cum spuneam si mai inainte, nu cred ca homeopatia are vreun efect – nici pozitiv, nici negativ.

In ce probleme recomandati clar medicina alopata?
Medicina alopata ar trebui sa faca parte din viata fiecaruia dintre noi, in orice clipa. Pentru ca, respectand principiile acesteia, fiecare din noi ar trebui sa invete, inainte de orice, sa previna boala, sa invete cum sa ramana sanatos.

Secundar, cand totusi ne imbolnavim, recomand de fiecare data consultarea unui medic: semne aparent minore de boala pot fi, de fapt, semne timpurii ale unor boli grave.

Si, este iara,si esential aportul medicului, care are o viziune complexa asupra modului in care functioneaza organismul uman in redobandirea starii de sanatate sau, in cel mai defavorabil caz, in incetinirea bolii.

Nu trebuie uitat insa ca medicul poate pune cel mult diagnosticul corect si sa recomande cel mai bun tratament: depinde in ultima instanta de suferind sa aplice cele invatate de la medic.

➡ O buna comunicare cu medicul, intelegerea corecta a principiilor de tratament si o atitudine pozitiva sunt elementele-cheie in succesul terapeutic.

(articol original publicat în revista Psychologies, februarie 2016 disponibil AICI)

Răzvan

Medic de familie. Ecografist. Realizator TV. Speaker. Blogger.
Am si eu niște păreri personale si vreau să le împart cu tine, dar am niste conditii: citeste-le, te rog! Dupa care, hai sa discutam: civilizat, te rog!
Verifica lista de servicii si, daca te pot ajuta, contacteaza-ma!

Curriculum vitae - Servicii - Contact

Toate articolele - pagina mea

Retele sociale:
TwitterFacebookLinkedInGoogle PlusYouTube

5 comentarii despre “Homeopatia: punct de vedere

  • Mihaela

    on

    Daca as veni la tine la cabinet ca si pacient, spunandu-ti ca in urma unei traume emotionale si a stressului acumulat sunt cu nervii la pamant, am insomnii si am ajuns sa am atacuri de panica, tu mi-ai prescrie antidepresive si somnifere ?

    • Dacă mi-ai veni la cabinet ca pacient, cu un diagnostic definitiv („in urma unei traume emotionale si a stressului acumulat sunt cu nervii la pamant, am insomnii si am ajuns sa am atacuri de panica”), te-aș întreba pentru ce mai ai nevoie de mine… 🙂

      Lăsând gluma la o parte, Mihaela, nu-mi pune vorbe în gură, te rog! Recitește, te rog, atent ce am scris: nu am scris niciunde că ‘pastilele tratează orice’, cum ai insinuat tu în mesaj….

      Pentru o traumă emoțională, există psihoterapia. Te-aș îndruma spre un psiholog.

      Pentru insomnie, pot exista multiple cauze: aș căuta (și trata) cauza.

      Pentru stress și oboseală cronică, există un singur remediu: odihna…

  • Mihaela

    on

    In primul rand, ceea ce ai pus tu in paranteza (ca si citat din postarea mea), nu era un diagnostic definitiv, ci ceea ce ti-as zice eu ca si pacient. Pentru ce mai am nevoie de tine ? …Pentru un diagnostic. Ei, in cazul asta ti-as multumi pentru trimitere.
    Acum ca sa venim „pe acasa” , am redat o situatie chiar petrecuta cu fiul meu. Am fost la medicul de familie si ne-am ” ales” cu antidepresive …Citalopram, mai exact. A luat baiatul 6 zile la rand cate o jumatate, iar cand a venit momentul (ziua) sa ia unul intreg, s-a dezlantuit lantul reactiilor adverse… !!! S-a dus la medic, i-a explicat, Iar medicul i-a zis sa ia in continuare, desii i era rau……Auch !!!! Catastrofa ! ……..Am aruncat citalopramul la gunoi, iar fiul meu s-a dus (trimis de mine), la o homeopata. De atunci, totul merge spre bine. Sa nu incerci sa-mi zici de efectul placebo, ca nu te cred.

    • Mihaela, o conversație presupune sa asculți pe celalalt și apoi sa argumentezi.

      „Sa nu incerci sa-mi zici de efectul placebo, ca nu te cred.”

      De efectul placebo ai citit în articolul meu, încă de dinainte de a comenta. Dar înțeleg ca ai judecat și decis, înainte de a discuta. Ce nu înțeleg, însă, este de ce lansezi aceasta polemica: îmi reproșezi mie recomandările făcute de un coleg al meu-fiului tău? Sau poate îmi contești dreptul la a avea o decizie/părere?

      Opinia mea am argumentat-o. Dacă consideri ca e viciata, dacă vrei sa ma convingi de contrariu, vino te rog cu un contra-argument. Cu un studiu egal ca putere cu cel(e) amintite de mine în prima parte. Altfel, respecta-mi opinia, cum și eu o respect pe a ta….

      Reiterez un singur lucru:
      „N-as vrea, insa, sa intelegeti ca am o atitudine ostila fata de homeopatie, fata de practicienii homeopatiei sau fata de pacientii care recurg la remedii homeopate.

      Pur si simplu, nu cred in efectele acesteia, nici pozitive, nici negative.”

  • Mihaela

    on

    Nu-ti reprosez absolut nimic si nici nu-ti contest. A fost doar o reactie spontana dupa ce am citit articolul. Doar m-au napadit amintirile, nimic mai mult. Cunoscandu-ti articolele, m-a uimit putin „pozitia” ta fata de homeopatie, dar mi-am revenit repede.
    Duminica placuta 🙂

Comentează articolul: