Pericolele ascunse din apa

Sezonul estival înseamnă vacante si timpul liber la munte, la mare sau la ştrand. Insa nu de puţine ori, scăldatul intr-un loc comun cu alte persoane ne poate pune in pericol sănătatea. Care sunt principalele tipuri de boli pe care riscam sa le „luam” de la piscina?

Dacă vorbim despre apă, în primul rând riscăm înecul. Prin urmare, trebuie să ne cunoaştem foarte bine limitele şi să evităm apele neamenajate, adânci şi, mai ales, curenţii acvatici.

Trebuie să respectăm indicaţiile salvamarului: înotul este recomandat doar dacă salvamarul este prezent (fapt indicat de steagul galben-roşu); prezenţa celui de al doilea steag, sub acesta, semnifică eventuale pericole: cel galben permite accesul în apă doar înotătorilor experimentaţi, iar cel roşu interzice accesul în apă.

Nu trebuie să mergem la scaldă decât în locuri amenajate, şi preferabil însoţiţi. Cu siguranţă nu este o idee bună să înoţi, de exemplu, sub influenţa băuturilor alcoolice.

Riscăm apoi accidente: săritul în apă, de exemplu, poate provoca rănirea celorlalţi – sau chiar a noastră. Este prin urmare recomandabil să nu se sară în apă decât în locurile special amenajate şi marcate.

Diferenţa mare dintre temperatura de afară şi temperatura apei poate provoca situaţii cel puţin neplăcute: nu trebuie niciodată să intrăm în apă, mai ales dacă aceasta este rece, când suntem înfierbântaţi. Intrarea în apă este recomandabil să se facă lent, gradat, stropind cu apă mâinile, toracele şi faţa pentru a permite adaptarea organismului la temperatura apei.

Nu este deloc neglijabil riscul de insolaţie: capul trebuie acoperit. Trebuie folosită o cremă de protecţie solară, iar expunerea la soare – deşi aparent mai bine tolerată în apa rece – trebuie să fie de scurtă durată. Şi, dacă tot vine vorba de expunerea la soare, nu trebuie uitată recomandarea de a evita statul la soare (indiferent dacă în apă sau pe plajă) la ora amiezii (preferabil fiind ca între orele 10-11 şi 16-17 să se evite expunerea la soare).

Soluţiile de igienizare, dacă sunt în exces (sau dacă suntem alergici) pot provoca iritaţii sau urticarii sau, dacă sunt în concentraţii mari, chiar intoxicaţii.

Mai rar, dar am întâlnit situaţii, există chiar forme de urticare generate de expunerea la soare sau la apă rece.

Şi, nu în ultimul rând, nu trebuie neglijat faptul că apa poate reprezenta un rezervor de microorganisme (bacterii, virusuri, paraziţi sau ciuperci) deoarece un mediu umed şi cald favorizează înmulţirea acestora. Prin urmare, trebuie avută mare grijă întotdeauna, indiferent dacă ne referim la apa bazinului (ştrand/piscină), ape naturale (mare, lac natural, ape curgătoare) sau, mare atenţie, la duşurile publice care deservesc spaţiile amenajate pentru scăldat (putem include aici şi jacuzzi, saună etc).

 

Cum putem preveni apariţia unor afecţiuni de sezon, cum ar fi maladiile contagioase de la „scăldat”?

În primul rând, prin alegerea atentă a spaţiului în care ne vom petrece timpul liber. Este preferabil un spaţiu special amenajat, igienizat corespunzător, în care apa este schimbată periodic, la fiecare câteva zile.

Trebuie să reţinem că, deşi clorinarea apei reduce semnificativ numărul microorganismelor care ne pot pune sănătatea în pericol, există bacterii care pot rezista ore sau chiar zile în apă clorinată.

Urinatul în apă este, dincolo de un obicei dezgustător, un obicei periculos. Pe lângă riscul de transmitere a unor microorganisme, în cazul în care „infractorul” este purtătorul unei infecţii urinare joase, compuşii din urină „inactivează” sau „consumă” grosier vorbind, compuşii clorinaţi meniţi să igienizeze apa.

Sunt iarăşi de evitat bazinele aglomerate şi cele în care observăm obiceiuri neigienice la ceilalţi: duşul înainte şi după înot reduce cantitatea de transpiraţie, resturi de loţiuni, fecale invizibile etc. Folosirea hainelor de stradă în locul costumului de baie este, iarăşi, de evitat.

În al doilea rând, sunt măsuri elementare de igienă care ne privesc, şi care trebuie aplicate de fiecare dată: mâinile trebuie spălate frecvent; nu trebuie să înghiţim apa în care înotăm; să facem duş şi, evident, să spălăm şi copiii cu apă şi săpun înainte şi după fiecare rundă de înot.

 

3) Ce recomandări are medicul in cazul apariţiei unor simptome alarmante?

În perioada imediat următoare, să ne urmărim (pe noi înşine, dar în egală măsură şi copiii) pentru cele mai mici semne că ar fi ceva în neregulă. Să ne adresăm medicului de familie (sau, la indicaţia acestuia, medicului dermatolog/infecţionist) la primul semn anormal, indiferent că este vorba de o tulburare digestivă, vreo erupţie cutanată, vreo „mâncărime” atipică sau orice alt semn.

 

4) Care sunt cele mai comune astfel de boli?

Probabil cele mai frecvente sunt infecţiile micotice: dermatofiţia (corelată cu mersul desculţ, afectează picioarele – în special spaţiile dintre degete), pitiriazisul (pete pe piele), otitele (durere şi senzaţie de urechi înfundate).

Putem intra în contact, iarăşi, cu diferite bacterii, care pot la rândul lor provoca piodermite la nivelul pielii/firului de păr), conjunctivite („ochi roşii”), de obicei infecţioase (dar există şi forme iritative, datorate chimicalelor din apă), boli digestive.

Bolile digestive pot include dizenterie (infecţia cu Shigella: febră, greaţă, vărsături, diaree), colite hemoragice (date de infecţia cu E. coli, care pot fi severe: să nu uităm de cazurile de sindrom hemolitic uremic de acum ceva vreme, provocate de o tulpină E coli).

Dintre parazitoze, cele mai frecvente pot fi cele date de Trichomonas (localizare genitală – secreţii urât mirositoare), Giardia (parazit intestinal, frecvent la copii), râie (scabie) şi pediculoză (păduchi) care sunt transmise prin folosirea la comun a prosoapelor insuficient igienizate.

 

5) La ce trebuie sa fim atenţi atunci când mergem la piscina? Ce riscuri nu ar trebui sa ne asumam? Exista anumite „indicii” privind un nivel deficitar al igienei locului respectiv?

Scriam mai devreme despre alegerea destinaţiei. Apa trebuie să fie limpede, clară, fără mirosuri, fără tentă verzuie şi resturi plutitoare.

Este de preferat alegerea unui spaţiu ale cărui anexe (jacuzzi, saună, duşuri, toalete) sunt curăţate şi igienizate corespunzător: alegem deci acele destinaţii în care personalul de curăţenie este vizibil şi îşi face datoria.

Mirosul neplăcut este, de obicei, asociat cu o prezenţă bacteriană sporită (şi implicit un risc crescut de îmbolnăvire); deci, dacă nu miroase bine… mai bine ne abţinem!

Dacă vedem (mai ales în apele naturale) semne de contaminare, locul respectiv trebuie evitat. Şi mă refer aici la o gamă variată de contaminanţi, pornind de la deşeurile uzuale (hârtie, chiştoace, PET-uri) şi până la resturile care pot sugera prezenţa de fecale (hârtie igienică folosită, fecale). Oricât de dezgustător poate să pară, există încă părinţi care, din dorinţa de a scuti o taxă de câţiva lei pentru utilizarea unei toalete, îşi trimit copiii să îşi rezolve necesităţile în apă.

Chiar şi fără aceasta, un raport CDC (Center for Disease Control, SUA) din 2010 demonstra că înotătorul obişnuit „contribuie” involuntar cu 0,14g de fecale, indiferent de nivelul propriu de igienă, prin „spălarea” regiunilor intime. Conform unui alt raport, mai bine de jumătate din probele de apă (93 din 161) conţineau E. coli, o bacterie care sugerează contaminarea fecală.

Mirosul puternic de clor, în fapt, este un indicator că locul respectiv trebuie evitat. Apa excesiv clorinată sugerează, de fapt, probleme de întreţinere la nivelul bazinului: apa corect clorinată nu trebuie să prezinte niciun miros.

Contează mult şi „calitatea”, nivelul de educaţie ale celorlalţi „invitaţi”: de evitat locurile în care vedem oameni care nu se spală înainte/după înot, care înoată în haine de stradă, care prezintă semne de boală (atenţie, însă: există afecţiuni dermatologice necontagioase, cum ar fi psoriazisul, care, oricât de „urât” arată, nu pun pe ceilalţi în pericol!).

Articol publicat in Romania Libera nr. 7925/2017.

Răzvan

Medic de familie. Ecografist. Realizator TV. Speaker. Blogger.
Am si eu niște păreri personale si vreau să le împart cu tine, dar am niste conditii: citeste-le, te rog! Dupa care, hai sa discutam: civilizat, te rog!
Verifica lista de servicii si, daca te pot ajuta, contacteaza-ma!

Curriculum vitae - Servicii - Contact

Toate articolele - pagina mea

Retele sociale:
TwitterFacebookLinkedInGoogle PlusYouTube

Comentează articolul: